DECIZIA nr. 941 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 alin. (2) lit. n) si alin. (4) lit. d), e), g) si l), art. 26, art. 115, art. 137, art. 145, art. 147^3, art. 156, art. 156^1 si art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Augustin Zegrean – presedinte
Aspazia Cojocaru – judecator
Acsinte Gaspar – judecator
Petre Lazaroiu – judecator
Mircea Stefan Minea – judecator
Iulia Antoanella Motoc – judecator
Ion Predescu – judecator
Puskas Valentin Zoltan – judecator
Tudorel Toader – judecator
Antonia Constantin – procuror
Benke Karoly – magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 pct. 2 lit. n) si pct. 4 lit. d), e), g) si l), art. 26, art. 115, art. 137, art. 145, art. 147^3, art. 156, art. 156^1 si art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Telex” – S.R.L. Ploiesti in Dosarul nr. 447/42/2009 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia comerciala si contencios administrativ si fiscal.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din 29 iunie 2010, in prezenta reprezentantului Ministerului Public, si au fost consemnate in incheierea din aceeasi data, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, Curtea, in conformitate cu dispozitiile art. 14 si ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, a amanat pronuntarea pentru data de 6 iulie 2010.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Încheierea din 12 noiembrie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 447/42/2009, Curtea de Apel Ploiesti – Sectia comerciala si contencios administrativ si fiscal a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 pct. 2 lit. n) si pct. 4 lit. d), e), g) si l), art. 26, art. 115, art. 137, art. 145, art. 147^3, art. 156, art. 156^1 si art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Telex” – S.R.L. Ploiesti intr-o cauza avand ca obiect anularea unor acte administrativ-fiscale.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se sustine ca organele fiscale incalca, in mod flagrant, competenta instantelor judecatoresti, intrucat textul de lege criticat le da posibilitatea sa califice caracterul economic sau nu al unei tranzactii incheiate de un operator economic. Totodata, se arata ca reglementarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor, precum si obligativitatea platii taxei pe valoare adaugata incalca principiul egalitatii, intrucat interesul privat este sacrificat in dauna celui public. În fine, se arata ca o persoana inregistrata ca platitoare de taxa pe valoare adaugata nu poate solicita si raporta soldul negativ al taxei platite ulterior formularii unei cereri de rambursare a acesteia, ceea ce echivaleaza cu o confiscare abuziva a bunurilor proprietate privata.
Curtea de Apel Ploiesti – Sectia comerciala si contencios administrativ si fiscal apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1) din Codul fiscal este intemeiata, intrucat da posibilitatea organului fiscal sa interpreteze conventiile partilor intr-un mod in care sa reflecte continutul economic al acestora, contrar vointei partilor. Totodata, se arata ca reprezentantii organului fiscal nu au competenta de a interpreta o conventie incheiata. Cu privire la exceptia de neconstitutionalitate ce priveste celelalte texte legale, se apreciaza ca aceasta este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie dispozitiile art. 11 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 alin. (2) (si nu pct. 2, cum, in mod eronat, mentioneaza autorul exceptiei) lit. n) si alin. (4) (si nu pct. 4) lit. d), e), g) si l), art. 26, art. 115, art. 137, art. 145, art. 147^3, art. 156, art. 156^1 si art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare. Aceste dispozitii legale vizeaza regulile generale privind calculul profitului impozabil, veniturile neimpozabile, cheltuielile, pierderile fiscale, veniturile impozabile din Romania, baza de impozitare pentru livrarile de bunuri si prestari de servicii efectuate in interiorul tarii, veniturile impozabile obtinute din Romania de catre nerezidenti, sfera de aplicare a dreptului de deducere, rambursarile de taxa catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA, evidenta operatiunilor, perioada fiscala si corectarea documentelor.
Textele constitutionale invocate sunt cele ale art. 1 alin. (4) privind principiul separatiei si echilibrului puterii in stat, art. 11 privind dreptul international si dreptul intern, art. 16 privind egalitatea in drepturi, art. 20 alin. (1) referitor la tratatele internationale privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justitie, art. 24 privind dreptul la aparare, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 124 alin. (2) privind infaptuirea justitiei, art. 135 privind economia si art. 136 alin. (5) privind proprietatea. Sunt invocate si prevederile art. 7 si art. 17 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale cu privire la legalitatea incriminarii si la interzicerea abuzului de drept.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate si dispozitiile legale criticate, prin raportare la prevederile constitutionale invocate, Curtea constata urmatoarele:

1. Critica de neconstitutionalitate referitoare la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 este neintemeiata. Nemultumirea autorului exceptiei porneste de la faptul ca, prin efectul textului de lege criticat, organul de inspectie fiscala nu a calificat unele tranzactii pe care operatorul economic le-a facut drept tranzactii cu scop economic si, astfel, le-a considerat cheltuieli nedeductibile, ceea ce a avut efect direct asupra cuantumului impozitului care trebuia prelevat. Or, de esenta unei inspectii este chiar verificarea si controlul legalitatii actelor cu incidenta fiscala ale operatorului economic controlat, in caz contrar, s-ar ajunge la situatia ca inspectia fiscala sa consemneze numai ceea ce operatorul economic in cauza ii pune la dispozitie, fara a avea nicio putere de decizie si apreciere asupra actelor controlate. Desigur, in cadrul inspectiilor realizate, organul fiscal trebuie sa manifeste buna-credinta, mai ales ca, datorita specificului materiei, stabilirea unor criterii rigide si stricte nu este de dorit.
În viziunea autorului exceptiei, instanta de judecata ar trebui sa preia acest rol al inspectiei fiscale, ceea ce per absurdum ar insemna transformarea instantei de judecata intr-un organ de inspectie fiscala. O atare ipoteza este inacceptabila din moment ce rolul esential al instantei de judecata, in cadrul contenciosului fiscal, este verificarea actelor administrativ-fiscale intocmite (a se vedea art. 205 si urmatoarele din Codul de procedura fiscala).
În aceste conditii, nu se poate retine, in niciun fel, incalcarea art. 1 alin. (4) si art. 124 alin. (2) din Constitutie.

2. Dispozitiile art. 19, art. 20, art. 21 alin. (2) lit. n) si alin. (4) lit. d), e), g) si l) si art. 26 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal sunt criticate prin prisma faptului ca reglementarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor, precum si obligativitatea platii taxei pe valoare adaugata incalca principiul egalitatii, intrucat interesul privat este sacrificat in dauna celui public. Or, Curtea, in mod constant, a stabilit in jurisprudenta sa, spre exemplu, Decizia nr. 1.637 din 10 decembrie 2009 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 44 din 20 ianuarie 2010, ca “principiul egalitatii priveste egalitatea cetatenilor in fata legilor si a autoritatilor publice, iar nu egalitatea de tratament juridic intre cetateni si autoritatile publice (de exemplu, Decizia nr. 77/1997 si Decizia nr. 322/1997 )”. Curtea a retinut ca “in dreptul fiscal intotdeauna o parte este statul (prin organul fiscal), iar raporturile juridice care se constituie in sfera dreptului fiscal tin de dreptul public, astfel incat situatia juridica a statului nu se poate compara cu cea a altor creditori de drept privat”. Raportand aceste considerente de principiu la cauza de fata, se constata ca statul, in materie fiscala, are deplina legitimitate constitutionala, in temeiul art. 56 si art. 139 din Constitutie, sa stabileasca impozite si taxe. Critica de neconstitutionalitate vizeaza tocmai reglementarea unor obligatii fiscale in sarcina persoanelor juridice, ceea ce nu este decat o expresie a textelor constitutionale de referinta mai sus mentionate.
De asemenea, nu se poate face o comparatie bazata pe principiul egalitatii intre competentele unei autoritati publice si drepturile unei persoane de drept privat. Asadar, art. 16 din Constitutie nu este incident in cauza.
Critica de neconstitutionalitate ce vizeaza art. 135 din Constitutie nu este motivata, astfel incat Curtea ex officio nu se poate substitui partii care a ridicat exceptia pentru a o motiva.

3. De asemenea, Curtea retine ca exceptia de neconstitutionalitate ce vizeaza art. 115, art. 137, art. 145, art. 147^3, art. 156, art. 156^1 si art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal este neintemeiata. Normele criticate sunt norme tehnice puse la indemana autoritatilor fiscale prin care se prevede procedura de rambursare a taxei pe valoare adaugata, iar chestiunile ridicate de autorul exceptiei isi gasesc rezolvarea chiar in textele de lege criticate. Prin urmare, mai degraba se ridica aspecte de interpretare a legii, insa aceste chestiuni nu intra in competenta Curtii Constitutionale.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:

Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 11 alin. (1), art. 19, art. 20, art. 21 alin. (2) lit. n) si alin. (4) lit. d), e), g) si l), art. 26, art. 115, art. 137, art. 145, art. 147^3, art. 156, art. 156^1 si art. 159 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Telex” – S.R.L. Ploiesti in Dosarul nr. 447/42/2009 al Curtii de Apel Ploiesti – Sectia comerciala si contencios administrativ si fiscal.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent, Benke Karoly

—-

DECIZIA nr. 893/2010 din 6 iulie 2010 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si art. 220 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

Augustin Zegrean – presedinte
Acsinte Gaspar – judecator
Petre Lazaroiu – judecator
Mircea Stefan Minea – judecator
Ion Predescu – judecator
Puskas Valentin Zoltan – judecator
Tudorel Toader – judecator
Simona Ricu – procuror
Benke Karoly – magistrat-asistent

Pe rol se afla solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si art. 220 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Schuster Import Export” – S.R.L. din Hadareni in Dosarul nr. 2.634/320/2008 al Judecatoriei Ludus.
La apelul nominal se constata lipsa partilor, fata de care procedura de citare a fost legal indeplinita.
Reprezentantul Ministerului Public solicita respingerea ca neintemeiata a exceptiei de neconstitutionalitate, invocand, in acest sens, jurisprudenta Curtii Constitutionale.

CURTEA,
avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Încheierea din 15 octombrie 2009, pronuntata in Dosarul nr. 2.634/320/2008, Judecatoria Ludus a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si art. 220 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Schuster Import Export” – S.R.L. din Hadareni intr-o cauza avand ca obiect solutionarea unei plangeri contraventionale.
În motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se arata ca art. 209 alin. (3) din Codul fiscal este neconstitutional, contravenind art. 45 din Constitutie, intrucat obliga inregistrarea comerciantului la autoritatea fiscala, precum si la plata accizei corespunzatoare achizitiilor intracomunitare. Se mai sustine ca sunt incalcate si prevederile art. 148 alin. (2) din Constitutie, coroborate cu art. 25, art. 28 si art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene. În fine, se apreciaza ca art. 220 alin. (2) lit. a) din Codul de procedura fiscala, prin faptul ca prevede confiscarea marfii legal achizitionate, incalca dreptul de proprietate privata.
Judecatoria Ludus apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernul si Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.

CURTEA,
examinand incheierea de sesizare, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992 , retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992 , sa solutioneze prezenta exceptie.
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 209 alin. (3) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, si art. 220 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007. Ulterior sesizarii Curtii Constitutionale, alin. (3) al art. 209 a devenit alin. (2), astfel incat prin prezenta decizie, Curtea urmeaza a se pronunta cu privire la constitutionalitatea dispozitiilor art. 209 alin. (2) din Codul fiscal si art. 220 alin. (2) lit. a) din Codul de procedura fiscala, care au urmatorul cuprins:
- Art. 209 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 : “(2) Operatorii economici care achizitioneaza din teritoriul comunitar produsele prevazute la art. 207, inainte de primirea produselor trebuie sa fie inregistrati la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice, si sa respecte urmatoarele cerinte:
a) sa garanteze plata accizelor in conditiile fixate de autoritatea competenta;
b) sa tina contabilitatea livrarilor de produse;
c) sa prezinte produsele oricand li se cere aceasta de catre organele de control;
d) sa accepte orice monitorizare sau verificare a stocului.”;
- Art. 220 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 : “(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 100.000 lei, precum si cu:
a) confiscarea produselor, iar in situatia in care acestea au fost vandute, confiscarea sumelor rezultate din aceasta vanzare, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a), c), k), l), m), n), v), x) si y);”.

Autorul exceptiei sustine ca dispozitiile legale criticate incalca prevederile constitutionale ale art. 45 privind libertatea economica, ale art. 44 alin. (2) si (8) privind dreptul de proprietate privata si ale art. 148 alin. (2) privind aplicarea cu prioritate a reglementarilor obligatorii ale Uniunii Europene.
Totodata, mai sunt invocate, in sustinerea exceptiei, dispozitiile art. 1 din Protocolul aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si art. 25, art. 28 si art. 90 din Tratatul de instituire a Comunitatilor Europene, devenite, dupa intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona (1 decembrie 2009), art. 30, art. 34 si art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene.

Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata urmatoarele:
1. Textul art. 209 alin. (2) din Codul fiscal, stabilind ca operatorii economici care achizitioneaza din teritoriul comunitar produsele prevazute la art. 207 din acelasi cod (cafea verde, prajita sau solubila), inainte de primirea produselor trebuie sa fie inregistrati la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice, nu contravine art. 45 din Constitutie.
Libertatea economica trebuie exercitata in limitele si conditiile legii; legiuitorul este indreptatit sa impuna, astfel, conditii in care operatorii economici pot achizitiona anumite produse tocmai datorita regimului special, din punct de vedere fiscal, al acestor produse. În speta, fiind vorba de cafea, produs accizabil, in conformitate cu art. 207 si urmatoarele din cod, este firesc ca legiuitorul sa impuna anumite conditii suplimentare operatorilor economici atunci cand acestia achizitioneaza un atare produs in scopul comercializarii sale.
Cu privire la pretinsa incalcare a prevederilor art. 148 alin. (2) din Constitutie, prin raportare la art. 30, art. 34 si art. 110 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, se constata ca instanta constitutionala, prin Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, a statuat ca “nu are competenta de a transa un conflict intre norma nationala si cea comunitara, aceasta competenta revenind instantei de drept comun”.
II. Art. 220 alin. (2) din Codul de procedura fiscala, in integralitatea sa, a mai fost supus controlului de constitutionalitate. Astfel, Curtea, prin Decizia nr. 212 din 4 martie 2010 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 270 din 26 aprilie 2010, a retinut ca “proprietatea privata poate constitui obiectul unor masuri restrictive, cum sunt cele care vizeaza bunurile folosite sau rezultate din savarsirea unor infractiuni ori contraventii; potrivit dispozitiilor art. 44 alin. (8) teza intai din Constitutie, «Averea dobandita licit nu poate fi confiscata», ceea ce presupune, per a contrario, ca poate fi confiscata averea dobandita in mod ilicit si deci este posibila instituirea unor sanctiuni pentru ipoteza in care desfasurarea activitatii de comercializare a unor produse de catre operatorii economici contravine legii”.

Aceste considerente sunt aplicabile si cu privire la critica de neconstitutionalitate formulata in raport cu art. 220 alin. (2) lit. a) din Codul de procedura fiscala. Mai mult, se retine faptul ca o atare confiscare a bunurilor intrate in patrimoniul operatorului economic se justifica prin prisma faptului ca savarsirea unei fapte de incalcare a legii este ceea ce genereaza cresterea patrimoniului acestuia.

Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992 ,

CURTEA CONSTITUTIONALA
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 209 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal si art. 220 alin. (2) lit. a) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, exceptie ridicata de Societatea Comerciala “Schuster Import Export” – S.R.L. din Hadareni in Dosarul nr. 2.634/320/2008 al Judecatoriei Ludus.
Definitiva si general obligatorie.

Pronuntata in sedinta publica din data de 6 iulie 2010.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE, AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrat-asistent, Benke Karoly
——-

ORDIN nr. 1.415 din 11 august 2009 privind aprobarea modelului si continutului unor documente si formulare utilizate in activitatea de inspectie fiscala la persoane fizice

În temeiul dispozitiilor art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala,
avand in vedere prevederile art. 86, 109 si art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si pct. 106.1 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 1.050/2004,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba modelul si continutul urmatoarelor documente utilizate in activitatea de inspectie fiscala la persoane fizice:
a) Raport de inspectie fiscala, incheiat la persoane fizice, prevazut in anexa nr. 1a);
b) Instructiunile privind continutul si obiectivele minimale ale Raportului de inspectie fiscala, incheiat la persoane fizice, prevazute in anexa nr. 1b);
c) Raport de inspectie fiscala pentru solutionarea deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, incheiat la persoane fizice, prevazut in anexa nr. 2a);
d) Instructiunile privind continutul si obiectivele minimale ale Raportului de inspectie fiscala pentru solutionarea deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, incheiat la persoane fizice, prevazute in anexa nr. 2b).
ART. 2
Se aproba modelul si continutul urmatoarelor formulare utilizate in activitatea de inspectie fiscala la persoane fizice:
a) Decizie de impunere privind impozitul pe venit, stabilit de inspectia fiscala, pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale, prevazuta in anexa nr. 3a);
b) Instructiunile de completare a formularului “Decizie de impunere privind impozitul pe venit, stabilit de inspectia fiscala, pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale”, prevazute in anexa nr. 3b);
c) Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de pastrare a formularului “Decizie de impunere privind impozitul pe venit, stabilit de inspectia fiscala, pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale”, prevazute in anexa nr. 3c);
d) Decizia de impunere pentru solutionarea, la persoane fizice, a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, prevazuta in anexa nr. 4a);
e) Instructiunile de completare a formularului “Decizia de impunere pentru solutionarea, la persoane fizice, a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare”, prevazute in anexa nr. 4b);
f) Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de pastrare a formularului “Decizia de impunere pentru solutionarea, la persoane fizice, a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare”, prevazute in anexa nr. 4c);
g) Decizia de impunere privind taxa pe valoarea adaugata si alte obligatii fiscale stabilite de inspectia fiscala la persoane fizice, care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale, prevazuta in anexa nr. 5a);
h) Instructiunile de completare a formularului “Decizia de impunere privind taxa pe valoarea adaugata si alte obligatii fiscale stabilite de inspectia fiscala la persoane fizice, care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale”, prevazute in anexa nr. 5b);
i) Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de pastrare a formularului “Decizia de impunere privind taxa pe valoarea adaugata si alte obligatii fiscale stabilite de inspectia fiscala la persoane fizice, care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale”, prevazute in anexa nr. 5c).
ART. 3
Competenta de a stabili obligatii fiscale pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale revine organelor fiscale cu atributii de administrare a veniturilor statului.
ART. 4
Prin exceptie de la art. 3, competenta de a stabili obligatii fiscale pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale revine si organelor de inspectie fiscala care au constatat, prin actiuni de inspectie fiscala, ca persoana fizica a obtinut venituri impozabile.
ART. 5
(1) Obligatiile fiscale vor fi stabilite de organele de inspectie fiscala la persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale, numai pentru perioada in care s-a constatat ca acestea au desfasurat activitatea.
(2) Daca activitatea a fost desfasurata pe parcursul mai multor ani fiscali, atunci impozitul pe venit va fi stabilit pe fiecare an fiscal.
ART. 6
Rezultatele actiunilor de inspectie fiscala, efectuate la persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale, se inscriu in raportul de inspectie fiscala prevazut la art. 1 lit. a) si stau la baza emiterii Deciziei de impunere privind impozitul pe venit, stabilit de inspectia fiscala, pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale si/sau a Deciziei de impunere privind taxa pe valoarea adaugata si alte obligatii fiscale stabilite de inspectia fiscala la persoane fizice, care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale, dupa caz.
ART. 7
Rezultatele actiunii de inspectie fiscala, efectuata la persoane fizice, pentru solutionarea deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare, se inscriu in raportul de inspectie fiscala prevazut la art. 1 lit. c) si stau la baza emiterii deciziei de impunere pentru solutionarea, la persoane fizice, a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare sau a deciziei de nemodificare a bazei de impunere, dupa caz.
ART. 8
Actele administrative fiscale emise de organele de inspectie fiscala in sarcina persoanelor fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale se comunica organului fiscal unde persoana fizica are domiciliul fiscal, potrivit legii.
ART. 9
Prin exceptie de la art. 8, Decizia de impunere pentru solutionarea, la persoane fizice, a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare sau Decizia de nemodificare a bazei de impunere, emise de organele de inspectie fiscala, se comunica organului fiscal unde persoana fizica este inregistrata ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
ART. 10
Pentru emiterea Deciziei de nemodificare a bazei de impunere se va utiliza formularul “Decizie privind nemodificarea bazei de impunere”, cod MFP 14.13.02.99/3, aprobat prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.267/2006, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 29 august 2006, cu modificarile ulterioare.
ART. 11
În cazul unei asocieri intre persoane fizice care desfasoara activitati economice, actele administrative fiscale privind impozitul pe venit se emit pentru fiecare persoana fizica pentru care organele de inspectie fiscala au stabilit obligatii fiscale.
ART. 12
(1) Directia generala de tehnologia informatiei va elabora aplicatia informatica pentru crearea bazei de date cu rezultatele inspectiei fiscale la persoane fizice si editarea automata a formularelor “Decizie de impunere privind impozitul pe venit, stabilit de inspectia fiscala, pentru persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale”, “Decizia de impunere pentru solutionarea, la persoane fizice, a deconturilor cu sume negative de taxa pe valoarea adaugata cu optiune de rambursare” si “Decizia de impunere privind taxa pe valoarea adaugata si alte obligatii fiscale stabilite de inspectia fiscala la persoane fizice care realizeaza venituri impozabile din activitati economice nedeclarate organelor fiscale”.
(2) Pana la implementarea aplicatiei informatice, formularele prevazute la alin. (1) se vor edita si completa manual.
ART. 13
Directia generala coordonare inspectie fiscala, Directia generala proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generala de tehnologia informatiei, directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala vor duce la indeplinire prevederile prezentului ordin.
ART. 14
Anexele nr. 1a), 1b), 2a), 2b), 3a)-3c), 4a)-4c), 5a)-5c) fac parte integranta din prezentul ordin.
ART. 15
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sorin Blejnar
Bucuresti, 11 august 2009.
Nr. 1.415.

ORDINUL nr. 599/2010 din 9 august 2010 pentru aprobarea modelului declaratiei privind asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj a persoanelor fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, pentru care se datoreaza contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale

În temeiul prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 202/2006 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, republicata,
in conformitate cu dispozitiile art. 22 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 791/2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 , precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale,

presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba modelul declaratiei privind asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj a persoanelor fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, pentru care se datoreaza contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, prevazut in anexa care face parte integranta din prezentul ordin.
ART. 2
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Presedintele Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, Silviu Bian
Bucuresti, 9 august 2010.
Nr. 599.

ANEXA – D E C L A R A T I E privind asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj a persoanelor fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, pentru care se datoreaza contributia individuala la bugetul asigurarilor pentru somaj, conform art. III alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale | .DOC | .PDF

OpANAF nr. 2.245/2010 din 29 iulie 2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, si al art. 156^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si al art. 228 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba modelul si continutul formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”, cod MFP: 14.13.01.02, prevazut in anexa nr. 1.
ART. 2
Formularul prevazut la art. 1 se completeaza si se depune conform instructiunilor de completare prevazute in anexa nr. 2.
ART. 3
Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de pastrare ale formularului prevazut la art. 1 sunt stabilite in anexa nr. 3.
ART. 4
Anexele nr. 1-3 fac parte integranta din prezentul ordin.
ART. 5
Decontul de taxa pe valoarea adaugata prevazut la art. 1 se utilizeaza incepand cu declararea obligatiilor fiscale aferente lunii iulie 2010.
ART. 6
Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezinta trimiteri la titlul VI “Taxa pe valoarea adaugata” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, iar referirile la Normele metodologice reprezinta trimiteri la Normele metodologice de aplicare a titlului VI “Taxa pe valoarea adaugata” din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 7
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 8
La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 77/2010 pentru aprobarea modelului si continutului formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 67 din 29 ianuarie 2010.
ART. 9
Directia generala proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generala de reglementare a colectarii creantelor bugetare, Directia generala de tehnologia informatiei, Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala vor lua masuri pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sorin Blejnar
Bucuresti, 29 iulie 2010.
Nr. 2.245.

ANEXA 1 – 300 DECONT DE TAXA PE VALOAREA ADAUGATA - D300-V6-eForm.pdf

ANEXA 2 – INSTRUCTIUNI pentru completarea formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”

Formularul (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata” se completeaza de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal.
Persoanele impozabile care conduc evidenta contabila, potrivit legii, pentru operatiunile realizate pe baza de contract de asociere in participatiune declara inclusiv datele si informatiile privind taxa pe valoarea adaugata rezultate din astfel de operatiuni.
Formularul (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata” se depune la organul fiscal competent, la urmatoarele termene:
a) lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este luna calendaristica, potrivit prevederilor art. 156^1 din Codul fiscal;
b) trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care perioada fiscala este trimestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 din Codul fiscal;
c) semestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din semestrul urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala semestrul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
d) anual, pana la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se depune decontul, de persoanele impozabile prevazute la pct. 80 alin. (4) din Normele metodologice si de persoanele impozabile pentru care organul fiscal competent a aprobat ca perioada fiscala anul calendaristic, potrivit prevederilor art. 156^1 alin. (7) din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) din Normele metodologice;
e) pana la data de 25 a celei de-a treia luni a trimestrului calendaristic, pentru primele doua luni ale aceluiasi trimestru calendaristic, de persoanele impozabile care utilizeaza trimestrul ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara taxabila in Romania, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Decontul se va depune pentru luna a doua a trimestrului, dar va cuprinde si operatiunile realizate in prima luna a acestuia. În situatia in care exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare intervine in prima sau in a treia luna a trimestrului calendaristic, sunt aplicabile in mod corespunzator dispozitiile lit. a).
Persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal au obligatia prezentarii formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”, cu codificarea informatiei prin cod de bare. Sunt exceptati de la aceasta prevedere contribuabilii care depun declaratiile fiscale prin mijloace electronice sau prin sisteme de transmitere la distanta, potrivit prevederilor legale in vigoare.
Formularele se depun in format hartie, semnat si stampilat conform legii, la organul fiscal competent. Formularul se editeaza in doua exemplare:
- un exemplar se depune la organul fiscal competent;
- un exemplar se pastreaza de catre platitor.
Formatul hartie se obtine prin utilizarea programului de asistenta (DECLMF), elaborat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Programul de asistenta este pus la dispozitia contribuabililor gratuit de unitatile fiscale sau poate fi descarcat de pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, portalul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
ATENTIE! Nu se inscriu in decont:
- taxa pe valoarea adaugata din facturile de executare silita, de catre persoanele abilitate prin lege sa efectueze vanzarea bunurilor supuse executarii silite;
- diferentele de taxa pe valoarea adaugata de plata constatate de organele de inspectie fiscala, pentru care nu este reglementata includerea in decont;
- documentele neevidentiate in jurnalele pentru cumparari sau vanzari, constatate de organele de inspectie fiscala;
- taxa pe valoarea adaugata pentru care se afla in derulare o inlesnire la plata.
Completarea formularului se face astfel:
Perioada de raportare
“Perioada de raportare” poate fi luna calendaristica, trimestrul calendaristic, semestrul calendaristic sau anul calendaristic, in conditiile art. 156^1 din Codul fiscal si ale pct. 80 alin. (2) si (4) din Normele metodologice.
Se inscrie cu cifre arabe numarul perioadei de raportare (de exemplu: 01 pentru ianuarie, 03 pentru trimestrul I, 06 pentru semestrul I, 12 pentru an).
Anul pentru care se completeaza declaratia se inscrie cu cifre arabe, cu 4 caractere (de exemplu, 2010).
Sectiunea “Date de identificare a persoanei impozabile”
Caseta “Cod de identificare fiscala” se completeaza astfel:
- contribuabilii persoane juridice, cu exceptia comerciantilor, asociatiile sau alte entitati fara personalitate juridica inscriu codul de inregistrare fiscala;
- comerciantii, inclusiv sucursalele comerciantilor care au sediul principal al comertului in strainatate, inscriu codul unic de inregistrare;
- contribuabilii persoane fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau exercita profesii libere inscriu codul de inregistrare fiscala;
- contribuabilii persoane fizice, cu exceptia persoanelor fizice care desfasoara activitati economice in mod independent sau care exercita profesii libere, inscriu codul de inregistrare in scopuri de TVA, atribuit conform art. 153 din Codul fiscal;
- contribuabilii persoane impozabile care nu sunt stabilite in Romania, conform art. 125^1 alin. (2) din Codul fiscal, si sunt inregistrate in scopuri de taxa pe valoarea adaugata in Romania, potrivit art. 153 din acelasi act normativ, inscriu codul de inregistrare in scopuri de TVA.
Reprezentantul fiscal desemnat de o persoana impozabila stabilita in strainatate inscrie codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit persoanei impozabile straine, care este diferit de codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit pentru activitatea proprie a reprezentantului.
Înscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.
Caseta “Denumire” se completeaza cu denumirea persoanei juridice, a asociatiei sau a entitatii fara personalitate juridica ori cu numele si prenumele persoanei fizice, dupa caz.
În cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta “Denumire” se inscriu informatiile de identificare inscrise pe certificatul de inregistrare fiscala a reprezentarii (denumirea persoanei impozabile stabilite in strainatate, reprezentata fiscal prin reprezentantul fiscal desemnat in conditiile legii).
Caseta “Domiciliu fiscal” se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal al contribuabilului.
În cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, inregistrate direct in scopuri de TVA in Romania, se inscrie adresa din Romania la care pot fi examinate evidentele si documentele ce trebuie pastrate, in conformitate cu prevederile pct. 66 alin. (7) lit. a) din Normele metodologice.
În cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, care si-au desemnat reprezentant fiscal, in caseta “Domiciliu fiscal” se inscrie domiciliul fiscal al reprezentantului fiscal.
În cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei si sunt stabilite in Romania prin unul sau mai multe sedii fixe fara personalitate juridica, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, in caseta “Domiciliu fiscal” se inscrie domiciliul fiscal al sediului fix desemnat sa depuna decontul de taxa si sa fie responsabil pentru toate obligatiile in scopuri de TVA, conform pct. 66 alin. (5) din Normele metodologice.
În rubrica “Pro rata de deducere” se inscrie pro rata determinata potrivit art. 147 din Codul fiscal.
Sectiunea “Taxa pe valoarea adaugata colectata”
Randul 1 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), privind baza de impozitare pentru livrarile intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. a) si d) din Codul fiscal, si pentru livrarile intracomunitare de bunuri cu cod T, efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare de cumparatorul revanzator, prevazute la art. 132^1 alin. (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru incasari de avansuri partiale pentru livrarile intracomunitare de bunuri scutite. Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 2 – se inscriu regularizarile ulterioare datorate unor evenimente care determina modificarea datelor declarate la randul 1 din decont in alta perioada, precum: modificarea pretului generata de alte situatii decat cele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a livrarii intracomunitare in perioada in care intervine exigibilitatea etc.
Randul 3 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), privind baza de impozitare pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii care nu sunt impozabile in Romania pentru ca nu au locul livrarii/prestarii stabilit, conform art. 132 si 133 din Codul fiscal, in Romania, precum si pentru livrarile intracomunitare de bunuri, scutite conform art. 143 alin. (2) lit. b) si c) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile pentru incasari de avansuri partiale pentru aceste livrari intracomunitare de bunuri, scutite. Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, precum si orice alte regularizari ulterioare, cu exceptia celor referitoare la serviciile intracomunitare care se inscriu la randul 4.
Randul 3.1 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), privind baza de impozitare pentru serviciile pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2) din Codul fiscal, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile, prestate catre persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, pentru care exigibilitatea intervine in perioada de raportare, precum si ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 4 – se inscriu regularizarile ulterioare datorate unor evenimente care determina modificarea datelor declarate la randul 3.1 din decont in alta perioada, precum: modificarea pretului generata de alte situatii decat cele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operatiunilor respective in perioada in care intervine exigibilitatea etc.
Randul 5 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare pentru achizitiile intracomunitare de bunuri taxabile in Romania, precum si baza de impozitare pentru achizitiile de bunuri efectuate de catre beneficiarul unei livrari ulterioare efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare, pentru care acesta este obligat la plata taxei conform art. 150 alin. (4) din Codul fiscal, si taxa pe valoarea adaugata aferenta, pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare**), inclusiv sumele din facturile primite pentru plati de avansuri partiale pentru achizitii intracomunitare de bunuri. Se inscriu si ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 6 – se inscriu achizitiile intracomunitare de bunuri a caror exigibilitate a intervenit in alta perioada, dar respectiva achizitie nu a fost declarata, regularizarile privind achizitiile intracomunitare declarate in perioade anterioare si datorate unor evenimente care determina modificarea datelor declarate initial, precum:
- modificarea pretului bunurilor care au fost declarate ca achizitie intracomunitara pe baza de autofactura, in conditiile legii, ulterior factura primita de la furnizor avand un pret mai mare sau mai mic, altele decat situatiile cand aceasta modificare a pretului a rezultat ca urmare a unuia dintre evenimentele prevazute la art. 138 din Codul fiscal in perioada de raportare;
- declararea achizitiei intracomunitare pe baza de autofactura, in conditiile legii, intr-o perioada ulterioara, la primirea facturii de la furnizor, constatandu-se ca exigibilitatea achizitiei intracomunitare intervenea intr-o perioada anterioara;
- modificarea bazei impozabile a achizitiei intracomunitare si a taxei aferente ca urmare a modificarii cursului valutar de referinta aplicabil, datorata unor neconcordante intre data primirii facturii de la furnizor si data declararii achizitiei intracomunitare;
- orice alte evenimente de natura sa modifice datele declarate initial, cu exceptia ajustarilor bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal, atunci cand acestea au loc ulterior, intr-o alta perioada decat cea in care a intervenit exigibilitatea pentru achizitiile intracomunitare respective.
Randul 7 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata pentru achizitiile de bunuri si servicii pentru care beneficiarul din Romania este persoana obligata la plata TVA conform art. 150 alin. (2)-(6) si pentru importurile de bunuri carora le sunt aplicabile prevederile art. 157 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, a caror exigibilitate intervine in perioada de raportare. Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, precum si orice alte regularizari ulterioare, cu exceptia celor referitoare la serviciile intracomunitare, care se inscriu la randul 8.
Randul 7.1 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata pentru achizitiile de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul din Romania este persoana obligata la plata TVA conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, precum si ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 7.1.1 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata pentru achizitiile de servicii intracomunitare pentru care beneficiarul din Romania este persoana obligata la plata TVA conform art. 150 alin. (2) din Codul fiscal, iar prestatorul este inregistrat in scopuri de TVA in statul membru din care efectueaza prestarea de servicii, precum si ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 8 – se inscriu regularizarile ulterioare datorate unor evenimente care determina modificarea datelor declarate la randul 7.1 din decont in alta perioada, precum: modificarea pretului generata de alte situatii decat cele prevazute la art. 138 din Codul fiscal, nedeclararea din eroare a operatiunilor respective in perioada in care intervine exigibilitatea etc.
Randul 9 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), pentru operatiuni a caror exigibilitate intervine in perioada de raportare, privind:
- baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile cu cota de 24%, inclusiv pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii asimilate;
- baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru operatiunile supuse regimurilor speciale de taxa pe valoarea adaugata determinate pe baza situatiilor de calcul intocmite in acest scop;
- ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, daca au fost generate de operatiuni pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata este de 24%.
Randul 10 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), pentru operatiuni a caror exigibilitate intervine in perioada de raportare, privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii taxabile cu cota de 9%, inclusiv pentru livrarile de bunuri si prestarile de servicii asimilate.
Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata este de 9%, potrivit dispozitiilor art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 11 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), pentru operatiuni a caror exigibilitate intervine in perioada de raportare, privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata colectata pentru livrarile de bunuri taxabile cu cota de 5%.
Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata este de 5%, potrivit dispozitiilor art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 12 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa colectata pentru achizitiile de bunuri si de servicii, a caror exigibilitate intervine in perioada de raportare, de catre beneficiarii care aplica masurile de simplificare prevazute la art. 160 din Codul fiscal.
Randul 13 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), pentru operatiuni a caror exigibilitate intervine in perioada de raportare sau in perioade fiscale anterioare, privind:
- baza de impozitare pentru livrarile de bunuri/prestarile de servicii scutite cu drept de deducere, prevazute la art. 143 alin. (1), art. 144 si 144^1 din Codul fiscal;
- baza de impozitare pentru operatiuni scutite de taxa, conform art. 141 alin. (2) lit. a) pct. 1-5 si lit. b) din Codul fiscal, in cazul in care cumparatorul sau clientul este stabilit in afara Uniunii Europene sau in cazul in care aceste operatiuni sunt in legatura directa cu bunuri care vor fi exportate, precum si in cazul operatiunilor efectuate de intermediari care actioneaza in numele si in contul altei persoane, atunci cand acestia intervin in derularea unor astfel de operatiuni;
- baza de impozitare pentru livrarile/prestarile efectuate, pentru care furnizorii/prestatorii aplica masurile de simplificare prevazute la art. 160 din Codul fiscal.
Randul 14 – se inscriu informatiile preluate din jurnalul de vanzari*), privind baza de impozitare pentru livrarile de bunuri scutite fara drept de deducere, prevazute la art. 141 din Codul fiscal.
Randul 15 – se evidentiaza sumele rezultate din corectarea informatiilor de la randurile 9, 10, 11 si 12 din deconturile anterioare, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, dar care au fost generate de operatiuni pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata a fost de 19%, sumele rezultate din regularizarile prevazute la art. 140 alin. (4) din Codul fiscal datorate modificarii cotelor de TVA, precum si orice alte sume rezultate din regularizarile prevazute de legislatia in vigoare datorate unor evenimente, cu exceptia celor prevazute la art. 138 din Codul fiscal, care determina modificarea datelor declarate initial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operatiunii in perioada in care intervine exigibilitatea.
Sectiunea “Taxa pe valoarea adaugata deductibila”
Randul 17 – se inscriu aceleasi informatii declarate la randul 5.
Randul 18 – se inscriu aceleasi informatii declarate la randul 6.
Randul 19 – se inscriu aceleasi informatii declarate la randul 7.
Randul 19.1 – se inscriu aceleasi informatii declarate la randul 7.1.
Randul 19.1.1 – se inscriu aceleasi informatii declarate la randul 7.1.1.
Randul 20 – se inscriu aceleasi informatii declarate la randul 8.
Randul 21 – se inscriu informatiile din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta achizitiilor din tara de bunuri si servicii taxabile cu cota de 24%, precum si baza de impozitare si taxa aferenta importurilor care nu se incadreaza in prevederile art. 157 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine in perioada de raportare.
Se inscriu, de asemenea, si ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, daca au fost generate de operatiuni pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata este de 24%.
Randul 22 – se inscriu informatiile din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta achizitiilor din tara de bunuri si servicii taxabile cu cota de 9%, precum si taxa aferenta importurilor care nu se incadreaza in prevederile art. 157 alin. (4) si (5) din Codul fiscal, pentru care exigibilitatea intervine in perioada de raportare.
Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata este de 9%, potrivit dispozitiilor art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 23 – se inscriu informatiile din jurnalul de cumparari*), privind baza de impozitare si taxa pe valoarea adaugata deductibila aferenta achizitiilor din tara de bunuri taxabile cu cota de 5%.
Se inscriu, de asemenea, ajustarile bazei de impozitare prevazute la art. 138 din Codul fiscal pentru care exigibilitatea taxei intervine in perioada de raportare, conform art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata este de 5%, potrivit dispozitiilor art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal.
Randul 24 – se inscriu informatiile din jurnalul de cumparari*), privind:
- contravaloarea achizitiilor de bunuri si servicii a caror livrare/prestare a fost scutita de taxa, neimpozabila sau supusa unui regim special de taxa;
- contravaloarea achizitiilor de bunuri si servicii din alte state membre pentru care nu se datoreaza taxa pe valoarea adaugata in Romania;
- contravaloarea achizitiilor intracomunitare de bunuri scutite de taxa sau neimpozabile in Romania;
- contravaloarea achizitiilor de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adaugata;
- contravaloarea importurilor scutite de taxa pe valoarea adaugata.
Nu este obligatorie inscrierea in decont a sumelor care nu sunt incluse in baza impozabila.
Randul 24.1 – se inscriu informatiile din jurnalul de cumparari*), privind achizitiile de servicii intracomunitare scutite de taxa pe valoarea adaugata.
Randul 26 – se inscrie taxa pe valoarea adaugata efectiv dedusa pentru achizitiile prevazute la randurile 17-23:
- conform art. 145 si 145^1 din Codul fiscal, in cazul persoanelor care efectueaza numai operatiuni cu drept de deducere. Nu se preia in acest rand taxa pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal;
- conform art. 145^1 si 147 din Codul fiscal, in cazul persoanelor impozabile cu regim mixt, respectiv taxa preluata din coloanele jurnalului pentru cumparari*), in functie de destinatia achizitiilor, astfel:
- taxa aferenta achizitiilor destinate realizarii de operatiuni cu drept de deducere, cu exceptia achizitiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal;
- taxa dedusa conform pro rata pentru achizitiile destinate realizarii atat de operatiuni cu drept de deducere, cat si de operatiuni fara drept de deducere, cu exceptia achizitiilor pentru care nu se permite exercitarea dreptului de deducere conform art. 145^1 din Codul fiscal;
- taxa aferenta achizitiilor destinate realizarii operatiunilor care nu dau drept de deducere nu se preia in acest rand.
Totalul de la randul 26 poate fi mai mic sau egal cu totalul de la randurile 17-23, cu exceptia celor de la randurile 17.1, 19.1 si 19.1.1.
Randul 27 – se inscriu sumele reprezentand taxa pe valoarea adaugata efectiv restituita, in baza art. 143 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, cumparatorilor persoane fizice care nu sunt stabilite in Comunitatea Europeana de catre persoanele impozabile autorizate in acest sens, inclusiv comisionul perceput pentru activitatea de restituire a taxei.
Randul 28 – se evidentiaza sumele rezultate din corectarea informatiilor de la randurile 21, 22, 23 din deconturile anterioare, ajustarile prevazute la art. 138 din Codul fiscal, a caror exigibilitate este ulterioara datei de 1 iulie 2010, dar care au fost generate de operatiuni pentru care cota de taxa pe valoarea adaugata aplicata a fost de 19%, potrivit dispozitiilor art. 134^2 alin. (3) din Codul fiscal, precum si orice alte sume rezultate din regularizarile prevazute de legislatia in vigoare datorate unor evenimente, cu exceptia celor prevazute la art. 138 din Codul fiscal, care determina modificarea datelor declarate initial, cum ar fi nedeclararea din eroare a operatiunii in perioada in care intervine exigibilitatea.
Randul 29 – se inscriu diferentele de taxa pe valoarea adaugata rezultate ca urmare a ajustarii anuale pe baza de pro rata definitiva, prevazute la art. 147 din Codul fiscal, diferentele de taxa pe valoarea adaugata rezultate ca urmare a regularizarii erorilor constatate ulterior in calculul pro rata definitiva, conform pct. 47 alin. (5) din Normele metodologice, precum si diferentele de taxa pe valoarea adaugata rezultate ca urmare a ajustarii taxei deductibile pentru bunurile de capital prevazute la art. 149 si 161 din Codul fiscal, cu semnul plus sau minus, dupa caz.
Sectiunea “Regularizari conform art. 1473 din Codul fiscal”
Randul 33 – se preia suma prevazuta la randul 37 din decontul perioadei precedente celei de raportare, din care se scad sumele achitate pana la data depunerii decontului.
Randul 35 – se preia suma prevazuta la randul 38 din decontul perioadei precedente celei de raportare, pentru care nu s-a solicitat rambursarea, prin bifarea casetei corespunzatoare din decontul anterior.
Sectiunea “Facturi emise dupa inspectia fiscala, conform art. 159 alin. (3) din Codul fiscal”
Se completeaza cu informatiile preluate din facturile de corectie emise catre beneficiari in urma inspectiei fiscale, astfel cum este prevazut la art. 159 alin. (3) din Codul fiscal, facturi care se evidentiaza intr-o rubrica separata din jurnalul pentru vanzari, conform pct. 81^1 alin. (4) din Normele metodologice.
Campul “Nr. de evidenta a platii” nu se completeaza, in conditiile prevazute de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.235/2006 privind suspendarea si modificarea unor ordine ale ministrului finantelor publice in domeniul administrarii fiscale, cu modificarile ulterioare, si de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3.421/2009 pentru prorogarea termenului prevazut de Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2.235/2006 privind suspendarea si modificarea unor ordine ale ministrului finantelor publice in domeniul administrarii fiscale.
Nu se admit intocmirea si depunerea de deconturi rectificative pentru corectarea datelor din deconturile anterioare.
În ceea ce priveste achizitiile intracomunitare de bunuri, pe langa legislatia nationala, organele fiscale si contribuabilii vor tine cont de art. 21 din Regulamentul (CE) nr. 1.777/2005 al Consiliului din 17 octombrie 2005 de stabilire a masurilor de punere in aplicare a Directivei 77/388/CEE privind sistemul comun privind taxa pe valoarea adaugata.
———-
*) Prin jurnale de vanzari si jurnale de cumparari se intelege orice jurnale, registre, evidente sau alte documente similare pe care persoanele impozabile au obligatia sa le intocmeasca in conformitate cu prevederile art. 156 din Codul fiscal si ale pct. 79 din Normele metodologice. Prin ordin al ministrului finantelor publice se propun modele de jurnale de vanzari si cumparari, utilizarea acestor modele de catre persoanele impozabile fiind optionala.
**) Pentru a evita orice neconcordanta intre livrarile intracomunitare de bunuri, scutite de TVA, care se includ in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa pentru astfel de livrari in statul membru de origine, si achizitiile intracomunitare evidentiate in decontul de TVA si in declaratia recapitulativa pentru achizitii intracomunitare, in statul membru de destinatie, momentul exigibilitatii taxei pentru achizitiile intracomunitare intervine:
- in a 15-a zi a lunii urmatoare celei in care a avut loc faptul generator, respectiv livrarea;
- la data emiterii facturii pentru livrarea respectiva catre persoana care cumpara bunurile, inclusiv in cazul facturilor pentru incasarea de avansuri partiale, daca factura este emisa inainte de data de 15 a lunii urmatoare lunii in care a intervenit faptul generator, respectiv livrarea.

ANEXA 3 –  Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de pastrare ale formularului (300) “Decont de taxa pe valoarea adaugata”

Denumirea formularului: Decont de taxa pe valoarea adaugata
Cod MFP: 14.13.01.02
Format: A4/t1
Caracteristicile de tiparire: se utilizeaza echipament informatic pentru completare si editare, cu ajutorul programului de asistenta pus la dispozitie gratuit de unitatile fiscale teritoriale.
Se utilizeaza la declararea operatiunilor din sfera TVA.
Se intocmeste de persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA.
Circula:
- un exemplar la organul fiscal competent:
- in format hartie, semnat si stampilat, potrivit legii, cu codificarea informatiei prin cod de bare;
- in format electronic;
- un exemplar la contribuabil.
Se pastreaza:
- formatul electronic, in arhiva de documente electronice;
- formatul hartie, la dosarul fiscal al contribuabilului.

——–

HOTARAREA nr. 791 din 2 august 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 , precum si pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale

În temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata ,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

ART. I
Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal , aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 , publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

A. Titlul I “Dispozitii generale” se modifica si va avea urmatorul cuprins:

“Codul fiscal:
Definitii ale termenilor comuni
Art. 7. – (1) În intelesul prezentului cod, cu exceptia titlului VI, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
[...]
2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;
c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;
f) orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii.
2.2. În cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. În acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.
[...]

Norme metodologice:
1. O activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.
Activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente potrivit prevederilor art. 7 alin. (1) pct. 2.1 si 2.2 din Codul fiscal.

Codul fiscal:
Definitia sediului permanent
Art. 8. – (1) În intelesul prezentului cod, sediul permanent este un loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea unui nerezident, fie direct, fie printr-un agent dependent.
(2) Un sediu permanent presupune un loc de conducere, sucursala, birou, fabrica, magazin, atelier, precum si o mina, un put de titei sau gaze, o cariera sau alte locuri de extractie a resurselor naturale, precum si locul in care continua sa se desfasoare o activitate cu activele si pasivele unei persoane juridice romane care intra intr-un proces de reorganizare prevazut la art. 27^1.
(3) Un sediu permanent presupune un santier de constructii, un proiect de constructie, ansamblu sau montaj sau activitati de supervizare legate de acestea, numai daca santierul, proiectul sau activitatile dureaza mai mult de 6 luni.
(4) Prin derogare de la prevederile alin. (1)-(3), un sediu permanent nu presupune urmatoarele:
a) folosirea unei instalatii numai in scopul depozitarii sau al expunerii produselor ori bunurilor ce apartin nerezidentului;
b) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi depozitate sau expuse;
c) mentinerea unui stoc de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident numai in scopul de a fi procesate de catre o alta persoana;
d) vanzarea de produse sau bunuri ce apartin unui nerezident, care au fost expuse in cadrul unor expozitii sau targuri fara caracter permanent ori ocazionale, daca produsele ori bunurile sunt vandute nu mai tarziu de o luna dupa incheierea targului sau a expozitiei;
e) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul achizitionarii de produse sau bunuri ori culegerii de informatii pentru un nerezident;
f) pastrarea unui loc fix de activitate numai in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar de catre un nerezident;
g) pastrarea unui loc fix de activitate numai pentru o combinatie a activitatilor prevazute la lit. a)-f), cu conditia ca intreaga activitate desfasurata in locul fix sa fie de natura preparatorie sau auxiliara.
(5) Prin derogare de la prevederile alin. (1) si (2), un nerezident este considerat a avea un sediu permanent in Romania, in ceea ce priveste activitatile pe care o persoana, alta decat un agent cu statut independent, le intreprinde in numele nerezidentului, daca persoana actioneaza in Romania in numele nerezidentului si daca este indeplinita una din urmatoarele conditii:
a) persoana este autorizata si exercita in Romania autoritatea de a incheia contracte in numele nerezidentului, cu exceptia cazurilor in care activitatile respective sunt limitate la cele prevazute la alin. (4) lit. a)-f);
b) persoana mentine in Romania un stoc de produse sau bunuri din care livreaza produse sau bunuri in numele nerezidentului.
(6) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania daca doar desfasoara activitate in Romania prin intermediul unui broker, agent, comisionar general sau al unui agent intermediar avand un statut independent, in cazul in care aceasta activitate este activitatea obisnuita a agentului, conform descrierii din documentele constitutive. Daca activitatile unui astfel de agent sunt desfasurate integral sau aproape integral in numele nerezidentului, iar in relatiile comerciale si financiare dintre nerezident si agent exista conditii diferite de acelea care ar exista intre persoane independente, agentul nu se considera ca fiind agent cu statut independent.
(7) Un nerezident nu se considera ca are un sediu permanent in Romania numai daca acesta controleaza sau este controlat de un rezident ori de o persoana ce desfasoara o activitate in Romania prin intermediul unui sediu permanent sau altfel.
(7^1) Persoanele juridice romane beneficiare ale unor prestari de servicii de natura activitatilor de lucrari de constructii, montaj, supraveghere, consultanta, asistenta tehnica si orice alte activitati, executate de persoane juridice straine sau fizice nerezidente pe teritoriul Romaniei, au obligatia sa inregistreze contractele incheiate cu acesti parteneri la organele fiscale competente, potrivit procedurii instituite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Contractele incheiate de persoane juridice romane cu persoane juridice straine sau persoane fizice nerezidente pentru activitati desfasurate in afara teritoriului Romaniei nu fac obiectul inregistrarii potrivit prezentelor dispozitii. Pentru incadrarea ca sediu permanent a unui santier de constructii sau a unui proiect de constructie, ansamblu ori montaj sau a activitatilor de supraveghere legate de acestea si a altor activitati similare, se va avea in vedere data de incepere a activitatii din contractele incheiate cu persoanele juridice romane beneficiare sau orice alte informatii ce probeaza inceperea activitatii. Perioadele consumate pentru realizarea unor contracte conexe care sunt legate in mod direct cu primul contract ce a fost executat se adauga la perioada care s-a consumat la realizarea contractului de baza.
(8) În intelesul prezentului cod, sediul permanent al unei persoane fizice se considera a fi baza fixa.

Norme metodologice:
2. Sintagma loc prin care se desfasoara integral sau partial activitatea acopera orice fel de cladiri, echipamente sau instalatii utilizate pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, indiferent daca acestea sunt ori nu utilizate exclusiv in acest scop. Un loc de activitate exista si acolo unde nu sunt construite sau nu sunt necesare cladiri pentru desfasurarea activitatii nerezidentului, ci dispune doar de un spatiu. Nu este important daca cladirile, echipamentele sau instalatiile sunt detinute in proprietate, sunt inchiriate ori se gasesc in alt fel la dispozitia nerezidentului. Un loc de activitate poate fi constituit de o taraba in piata sau locul de activitate poate fi situat in cladirea unei alte societati, atunci cand un nerezident are in permanenta la dispozitie anumite cladiri sau parti ale acestora, detinute in proprietate de alta societate.
3. Este suficient ca un nerezident sa aiba la dispozitia sa un spatiu utilizat pentru activitati economice pentru ca acesta sa constituie un loc de activitate, nefiind necesar niciun drept legal de utilizare a respectivului spatiu.
4. Desi nu este necesar niciun drept legal oficial de utilizare a unui anumit spatiu pentru ca locul respectiv sa constituie sediu permanent, simpla prezenta a unui nerezident intr-o anumita locatie nu inseamna ca locatia respectiva se gaseste la dispozitia acelui nerezident. Acest principiu este ilustrat de urmatoarele situatii in care reprezentanti ai unui nerezident sunt prezenti in spatiile unei alte societati:
a) Un vanzator care isi viziteaza cu regularitate un client principal pentru a primi comenzi si se intalneste cu directorul de achizitii in biroul acestuia. În acest caz, cladirea clientului nu se afla la dispozitia societatii pentru care lucreaza vanzatorul si nu constituie un loc fix de activitate prin care se desfasoara activitatile nerezidentului. Cu toate acestea, in functie de situatia existenta, se poate aplica art. 8 alin. (5) din Codul fiscal pentru a considera ca exista un sediu permanent.
b) Un angajat al unei societati caruia i se permite, pe o perioada lunga de timp, sa utilizeze un birou in sediul unei alte societati pentru a asigura respectarea de catre societatea din urma a obligatiilor asumate prin contractul incheiat cu prima societate. În acest caz, angajatul desfasoara activitati legate de obiectul primei societati, iar biroul ce se gaseste la dispozitia sa in sediul celeilalte societati va constitui un sediu permanent al angajatorului sau, daca biroul este pus la dispozitia sa pe o perioada de timp suficient de lunga pentru a constitui un «loc de activitate» si daca activitatile efectuate acolo depasesc activitatile precizate in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
c) O societate de transport rutier care foloseste zilnic o perioada scurta de timp o platforma de livrare din depozitul clientului sau, pentru a livra marfuri achizitionate de acel client. În acest caz, prezenta societatii de transport rutier la platforma de livrare este de scurta durata si societatea nu poate considera ca acel loc se afla la dispozitia sa si constituie un sediu permanent al societatii.
d) Un zugrav care, timp de 2 ani, petrece 3 zile pe saptamana intr-o cladire mare de birouri ce apartine principalului lui client. În acest caz, prezenta zugravului in acea cladire de birouri in care isi desfasoara activitatea, respectiv zugraveste, constituie un sediu permanent al zugravului.
5. Cuvintele «prin care» trebuie sa se aplice in toate situatiile in care activitatile economice sunt desfasurate intr-o anumita locatie ce este la dispozitia societatii in acest scop. Astfel, se va considera ca o societate angajata pentru pavarea unui drum isi desfasoara activitatea «prin» locatia in care are loc activitatea.
6. Locul de activitate trebuie sa fie «fix», astfel incat sa existe o legatura intre locul de activitate si un anumit punct geografic. Nu este importanta perioada de timp in care o societate a unui stat contractant opereaza in celalalt stat contractant daca nu face acest lucru intr-un loc distinct, dar nu inseamna ca echipamentul ce constituie locul de activitate trebuie sa fie efectiv fixat pe sol. Este suficient ca echipamentul sa ramana intr-un anumit loc. Atunci cand activitatile economice ale unei societati sunt deplasate intre locatii invecinate, pot exista dificultati in a stabili daca exista un singur «loc de activitate». Daca exista mai multe locuri de activitate si daca celelalte conditii ale sediului permanent sunt indeplinite, la fiecare dintre aceste locuri, societatea va avea mai multe sedii permanente. Se considera ca exista un singur loc de activitate atunci cand o anumita locatie, in interiorul careia sunt deplasate activitatile, poate fi identificata ca formand un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic, in ceea ce priveste activitatea respectiva. Acest principiu poate fi ilustrat prin exemple:
a) O mina constituie un singur loc de activitate, chiar daca activitatile pot fi deplasate dintr-o locatie in alta in interiorul acelei mine, deoarece mina respectiva constituie o singura unitate geografica si comerciala din punct de vedere al activitatii miniere. Un «hotel de birouri» in care o firma de consultanta inchiriaza in mod regulat diferite birouri este considerat ca fiind un singur loc de activitate pentru acea firma, deoarece, in acest caz, cladirea constituie un tot unitar din punct de vedere geografic, iar hotelul este unicul loc de activitate al acelei firme de consultanta. O strada pietonala, o piata deschisa sau un targ in care isi fixeaza standul un comerciant reprezinta unicul loc de activitate al respectivului comerciant.
b) Faptul ca activitatile pot fi desfasurate intr-o zona geografica limitata nu are ca rezultat considerarea acelei zone geografice ca fiind loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un zugrav lucreaza succesiv in cadrul unei serii de contracte fara legatura intre ele pentru mai multi clienti diferiti, intr-o cladire mare de birouri, fara sa existe contract pentru un proiect complex de zugravire a cladirii, cladirea nu este considerata ca unic loc de activitate. Daca insa un zugrav efectueaza, in cadrul unui singur contract, lucrari in toata cladirea pentru un singur client, acest contract reprezinta un singur proiect si cladirea in ansamblul sau este un singur loc de activitate pentru lucrarile de zugravit, deoarece constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si geografic.
c) O zona in care activitatile sunt desfasurate ca parte a unui singur proiect ce constituie un tot unitar din punct de vedere comercial si care nu intruneste aceleasi conditii din punct de vedere geografic nu constituie un loc unic de activitate. Astfel, atunci cand un consultant lucreaza in diferite sucursale din locatii diferite in cadrul unui singur proiect de instruire profesionala a angajatilor unei banci, fiecare sucursala este considerata separat. Daca insa respectivul consultant se deplaseaza dintr-un birou in altul in cadrul aceleiasi sucursale, se va considera ca el ramane in acelasi loc de activitate. Locatia unica a sucursalei se incadreaza in conditia de tot unitar din punct de vedere geografic, situatie care lipseste in cazul in care consultantul se deplaseaza intre sucursale aflate in locatii diferite.
7. Deoarece locul de activitate trebuie sa fie fix, se considera sediu permanent daca acel loc de activitate are un anumit grad de permanenta. Se considera astfel ca exista un sediu permanent atunci cand locul de activitate a fost mentinut pe o perioada mai lunga de 6 luni. Astfel, in cazul activitatilor a caror natura este repetitiva, fiecare perioada in care este utilizat locul de activitate trebuie analizata in combinatie cu numarul de ocazii in care s-a utilizat respectivul loc, care se pot intinde pe un numar de ani.
Un loc de activitate poate totusi sa constituie un sediu permanent chiar daca exista doar pentru o perioada scurta de timp. Astfel:
a) Întreruperile temporare de activitate nu determina incetarea existentei sediului permanent. Cand un anumit loc de activitate este utilizat numai in intervale scurte de timp, dar aceste utilizari au loc cu regularitate pe perioade lungi, locul de activitate nu trebuie considerat ca fiind de natura strict temporara.
b) De asemenea, in situatiile in care un loc de activitate este utilizat pe perioade foarte scurte de timp de un numar de societati similare conduse de aceeasi persoana sau de persoane asociate. În aceasta situatie se evita considerarea locului de activitate ca fiind utilizat altfel decat in scopuri temporare de fiecare dintre societati.
c) Atunci cand un loc de activitate care a fost la inceput conceput pentru a fi utilizat pe o perioada de timp scurta, incat nu constituia sediu permanent, dar este in realitate mentinut mai mult, devine un loc fix de activitate si se transforma retroactiv in sediu permanent. Un loc de activitate poate de asemenea constitui un sediu permanent de la infiintarea sa chiar daca a existat, in practica, doar pe o perioada scurta de timp, daca acesta a fost prematur lichidat datorita unor situatii deosebite, cum ar fi esecul investitiei.
8. Pentru ca un loc de activitate sa constituie sediu permanent, societatea ce il utilizeaza trebuie sa isi desfasoare integral sau partial activitatile prin acel loc de activitate. Activitatea nu trebuie sa fie permanenta in sensul ca nu exista intreruperi ale operatiunilor, ci operatiunile trebuie desfasurate cu regularitate.
9. Atunci cand activele corporale, precum utilajele, echipamentele industriale, comerciale sau stiintifice, cladirile, ori activele necorporale, precum brevetele, procedurile si alte proprietati similare, sunt inchiriate sau acordate in leasing unor terti printr-un loc fix de activitate mentinut de o societate a unui stat contractant in celalalt stat, aceasta activitate va conferi, in general, locului de activitate caracterul de sediu permanent. Acelasi lucru este valabil si atunci cand printr-un loc fix de activitate este furnizat capital. Daca o societate a unui stat inchiriaza sau acorda in leasing utilaje, echipamente, cladiri sau proprietati necorporale unei societati a celuilalt stat fara ca pentru aceasta inchiriere sa mentina un loc fix de activitate in celalalt stat, atunci utilajele, echipamentele, cladirea sau proprietatile necorporale inchiriate nu constituie un sediu permanent al locatorului, cu conditia ca obiectul contractului sa fie limitat la simpla inchiriere a utilajelor sau echipamentelor. Acesta este si cazul cand locatorul furnizeaza personal, ulterior instalarii, pentru a opera echipamentul, cu conditia ca responsabilitatea acestuia sa fie limitata la operarea si intretinerea echipamentului sub conducerea, responsabilitatea si controlul locatarului. Daca personalul are responsabilitati mai largi, cum ar fi participarea la deciziile privind lucrarile in care va fi utilizat echipamentul, sau daca opereaza, asigura service, inspecteaza si intretine echipamentul sub responsabilitatea si controlul locatorului, atunci activitatea locatorului poate depasi simpla inchiriere a echipamentului si poate constitui o activitate antreprenoriala. În acest caz se considera ca exista un sediu permanent daca este indeplinit criteriul permanentei.
10. Activitatea unei societati este desfasurata in principal de catre antreprenor sau de catre personal aflat intr-o relatie de angajare retribuita cu societatea. Acest personal include angajati si alte persoane care primesc instructiuni de la societate ca agenti dependenti. Prerogativele acestui personal in relatiile sale cu tertii sunt irelevante. Nu are nicio importanta daca agentul dependent este autorizat sau nu sa incheie contracte, daca lucreaza la locul fix de activitate. Un sediu permanent este considerat si daca activitatea societatii este desfasurata in principal cu ajutorul echipamentului automatizat, activitatile personalului fiind limitate la montarea, operarea, controlarea si intretinerea acestui echipament. Deci, masinile cu castiguri, automatele cu vanzare si celelalte echipamente similare instalate de o societate a unui stat in celalalt stat constituie un sediu permanent in functie de desfasurarea de catre societate si a altor activitati in afara de instalarea initiala a masinilor. Nu exista un sediu permanent atunci cand societatea doar instaleaza masinile si apoi le inchiriaza altor societati. Un sediu permanent exista atunci cand societatea care instaleaza masinile se ocupa pe cont propriu si de operarea acestora si de intretinerea lor. Acelasi lucru este valabil si atunci cand masinile sunt operate si intretinute de un agent dependent al societatii.
11. Un sediu permanent exista imediat ce societatea incepe sa isi desfasoare activitatea printr-un loc fix de activitate. Acesta este cazul atunci cand societatea pregateste activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Perioada de timp in care locul fix de activitate este infiintat de catre societate nu trebuie luata in calcul, cu conditia ca aceasta activitate sa difere substantial de activitatea pentru care va servi permanent locul de activitate. Sediul permanent va inceta sa existe odata cu renuntarea la locul fix de activitate sau odata cu incetarea oricarei activitati desfasurate prin acesta, respectiv atunci cand toate actele si masurile ce au legatura cu activitatile anterioare ale sediului permanent sunt incheiate, cum ar fi finalizarea tranzactiilor curente, intretinerea si repararea utilajelor. O intrerupere temporara a operatiunilor nu poate fi privita insa ca o incetare a activitatii. Daca locul fix de activitate este inchiriat unei alte societati, acesta va servi in mod normal numai activitatilor acelei societati, si nu activitatilor locatorului; in general, sediul permanent al locatorului inceteaza sa existe, cu exceptia situatiilor in care acesta continua sa isi desfasoare activitatea pe cont propriu prin locul fix de activitate.
12. Desi o locatie in care echipamentul automat este operat de catre o societate poate constitui un sediu permanent in tara in care este situat, trebuie facuta o distinctie intre un computer, ce poate fi instalat intr-o locatie astfel incat in anumite conditii poate constitui sediu permanent, si datele si software-ul utilizat de respectivul echipament sau stocat pe el. Astfel, un site web internet, care reprezinta o combinatie de software si date electronice, nu constituie un activ corporal, nu are o locatie care sa poata constitui un «loc de activitate» si nu exista «un amplasament, cum ar fi cladiri sau, in unele cazuri, echipamente sau utilaje» in ceea ce priveste software-ul si datele ce constituie site-ul web. Serverul pe care este stocat acel site web si prin intermediul caruia acesta este accesibil este un echipament ce are o locatie fizica si locatia fizica poate constitui un «loc fix de activitate» al societatii care opereaza serverul.
13. Distinctia dintre site-ul web si serverul pe care acesta este stocat si utilizat este importanta, deoarece societatea care opereaza serverul poate fi diferita de societatea care desfasoara activitati prin site-ul web. Este frecventa situatia ca un site web prin care o societate desfasoara activitati sa fie gazduit pe serverul unui furnizor de servicii internet. Desi onorariile platite unui furnizor de servicii internet in cadrul acestui aranjament pot avea la baza dimensiunea spatiului pe disc utilizat pentru a stoca software-ul si datele necesare site-ului web, prin aceste contracte serverul si locatia acestuia nu sunt la dispozitia societatii, chiar daca respectiva societate a putut sa stabileasca ca site-ul sau web va fi gazduit pe un anumit server dintr-o anumita locatie. În acest caz, societatea nu are nicio prezenta fizica in locatia respectiva, deoarece site-ul web nu este corporal. În aceste cazuri nu se poate considera ca respectiva societate a dobandit un loc de activitate prin aranjamentul de gazduire a site-ului. În cazul in care societatea care desfasoara activitati printr-un site web are serverul la dispozitia sa, aceasta detine in proprietate sau inchiriaza serverul pe care este stocat si utilizat site-ul web si opereaza acest server, locul in care se afla serverul constituie un sediu permanent al societatii daca sunt indeplinite celelalte conditii ale art. 8 din Codul fiscal.
14. Computerul intr-o anumita locatie poate constitui un sediu permanent numai daca indeplineste conditia de a fi fix. În cazul unui server, nu este relevanta posibilitatea ca serverul sa fie deplasat, ci daca acesta este in realitate deplasat sau nu. Pentru ca un server sa constituie un loc de activitate fix, el trebuie sa fie amplasat intr-un anumit loc pe o perioada de timp suficienta pentru a fi considerat fix.
15. Pentru a se stabili daca activitatea unei societati este desfasurata integral sau partial printr-un astfel de echipament trebuie sa se analizeze de la caz la caz daca datorita acestui echipament societatea are la dispozitie facilitati acolo unde sunt indeplinite functiile de activitate ale societatii.
16. Atunci cand o societate opereaza un computer intr-o anumita locatie, poate exista un sediu permanent chiar daca nu este necesara prezenta niciunui angajat al societatii in locatia respectiva pentru a opera computerul. Prezenta personalului nu este necesara pentru a se considera ca o societate isi desfasoara activitatile partial sau total intr-o locatie, atunci cand nu se impune prezenta personalului pentru a desfasura activitati in acea locatie. Aceasta situatie se aplica comertului electronic in aceeasi masura in care se aplica si altor activitati in care echipamentul functioneaza automat, cum ar fi in cazul echipamentului automat de pompare utilizat in exploatarea resurselor naturale.
17. Un alt aspect este cel legat de faptul ca nu se poate considera ca exista un sediu permanent atunci cand operatiunile de comert electronic desfasurate prin computer intr-o anumita locatie dintr-o tara sunt limitate la activitatile pregatitoare sau auxiliare descrise in art. 8 alin. (4) din Codul fiscal. Pentru a se stabili daca anumite activitati efectuate intr-o astfel de locatie intra sub incidenta art. 8 alin. (4) din Codul fiscal, ele trebuie analizate de la caz la caz, tinand seama de diversele functii indeplinite de societate prin respectivul echipament. Activitatile ce sunt in general privite ca fiind activitati pregatitoare sau auxiliare includ in special:
a) furnizarea unei legaturi de comunicatii – foarte asemanatoare cu o linie telefonica – intre furnizori si clienti;
b) publicitatea pentru bunuri sau servicii;
c) transmiterea informatiilor printr-un server-oglinda in scopuri de securitate si eficienta;
d) culegerea de date de piata pentru societate;
e) furnizarea de informatii.
18. Exista un sediu permanent cand aceste functii constituie partea esentiala si semnificativa a activitatii de afaceri a societatii sau cand alte functii centrale ale societatii sunt realizate prin computer, echipamentul constituind un loc fix de activitate al societatii, intrucat aceste functii depasesc activitatile prevazute la art. 8 alin. (4) din Codul fiscal.
19. Functiile centrale ale unei anumite societati depind de natura activitatii desfasurate de respectiva societate. Unii furnizori de servicii internet au ca obiect de activitate operarea serverelor lor in scopul gazduirii site-urilor web sau a altor aplicatii pentru alte societati. Pentru acesti furnizori de servicii internet, operarea serverelor ce ofera servicii clientilor reprezinta o componenta a activitatii comerciale ce nu este considerata o activitate pregatitoare sau auxiliara.
În cazul unei societati denumite «e-tailer» sau «e-comerciant» ce are ca activitate vanzarea de produse prin internet si nu are ca obiect de activitate operarea serverelor, efectuarea serviciilor printr-o locatie nu este suficienta pentru a concluziona ca activitatile desfasurate in acel loc sunt mai mult decat activitati pregatitoare si auxiliare. Într-o astfel de situatie trebuie sa se analizeze natura activitatilor desfasurate din perspectiva activitatii derulate de societate. Daca aceste activitati sunt strict pregatitoare sau auxiliare fata de activitatea de vanzare de produse pe internet si locatia este utilizata pentru a opera un server ce gazduieste un site web care, asa cum se intampla adesea, este utilizat exclusiv pentru promovare, pentru prezentarea catalogului de produse sau pentru furnizarea de informatii potentialilor clienti, se aplica art. 8 alin. (4) din Codul fiscal si locatia nu va constitui un sediu permanent. Daca functiile tipice aferente vanzarii sunt realizate in acea locatie, cum ar fi prin incheierea contractului cu clientul, procesarea platii si livrarea produselor care sunt efectuate automat prin echipamentul amplasat in acel loc, aceste activitati nu pot fi considerate strict pregatitoare sau auxiliare.
20. În ceea ce priveste aplicarea art. 8 alin. (5) din Codul fiscal, pentru a stabili daca un furnizor de servicii internet constituie un sediu permanent, atunci cand acesta ofera serviciul de a gazdui pe server site-urile web ale altor societati, se pune intrebarea daca este aplicabil art. 8 alin. (5) din Codul fiscal. Art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se aplica deoarece furnizorii de servicii internet nu sunt considerati agenti ai societatilor carora le apartin site-urile web, deoarece acestia nu au autoritatea de a incheia contracte in numele acestor societati si nu incheie in mod obisnuit astfel de contracte sau deoarece ei sunt considerati agenti cu statut independent ce actioneaza conform activitatii lor obisnuite, lucru evidentiat si de faptul ca ei gazduiesc site-uri web pentru societati diferite. Este de asemenea clar ca intrucat site-ul web prin care o societate isi desfasoara activitatea nu este in sine o «persoana», conform definitiei prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 20 din Codul fiscal, art. 8 alin. (5) din Codul fiscal nu se poate aplica pentru a considera ca exista un sediu permanent, in virtutea faptului ca site-ul web este un agent al societatii, in sensul acelui alineat.
21. La definirea sediului permanent se au in vedere comentariile la art. 5 «Sediu permanent» din Modelul conventiei de evitare a dublei impuneri al Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Codul fiscal:
Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
Art. 11 – (1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod, autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop economic sau pot reincadra forma unui tranzactii pentru a reflecta continutul economic al tranzactiei.
(1^1) Autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(1^2) De asemenea, nu sunt luate in considerare de autoritatile fiscale tranzactiile efectuate cu un contribuabil declarat inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Procedura de declarare a contribuabililor inactivi va fi stabilita prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Ordinul si lista contribuabililor declarati inactivi se comunica contribuabililor carora le sunt destinate si persoanelor interesate, prin afisarea pe pagina de internet a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) În cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor, prin care pretul de piata se stabileste pe baza preturilor platite altor persoane care vand bunuri sau servicii comparabile catre persoane independente;
b) metoda cost-plus, prin care pretul de piata se stabileste pe baza costurilor bunului sau serviciului asigurat prin tranzactie, majorat cu marja de profit corespunzatoare;
c) metoda pretului de revanzare, prin care pretul de piata se stabileste pe baza pretului de revanzare al bunului sau serviciului vandut unei persoane independente, diminuat cu cheltuiala cu vanzarea, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.

Norme metodologice:
22. Reconsiderarea evidentelor, realizata de autoritatea fiscala in scopul reflectarii pretului de piata al bunurilor si serviciilor, se efectueaza si la cealalta persoana afiliata implicata.
23. La estimarea pretului de piata al tranzactiilor se poate utiliza una dintre urmatoarele metode:
a) metoda compararii preturilor;
b) metoda cost-plus;
c) metoda pretului de revanzare;
d) orice alta metoda recunoscuta in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.
24. În termeni generali, pretul de piata este determinat prin raportarea la tranzactii comparabile necontrolate. O tranzactie este necontrolata daca se desfasoara intre persoane independente.
25. Metoda compararii preturilor
Determinarea pretului de piata are la baza comparatia pretului tranzactiei analizate cu preturile practicate de alte entitati independente de aceasta, atunci cand sunt vandute produse sau servicii comparabile. Pentru transferul de bunuri, marfuri sau servicii intre persoane afiliate, pretul de piata este acel pret pe care l-ar fi convenit persoane independente, in conditiile existente pe piete, comparabile din punct de vedere comercial, pentru transferul de bunuri sau de marfuri identice ori similare, in cantitati comparabile, in acelasi punct din lantul de productie si de distributie si in conditii comparabile de livrare si de plata. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piata se poate recurge la:
a) compararea preturilor convenite intre persoane afiliate cu preturile convenite in relatiile cu persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea interna a preturilor);
b) compararea preturilor convenite intre persoane independente, pentru tranzactii comparabile (compararea externa a preturilor).
Pentru aplicarea metodei compararii preturilor, pretul de piata al tranzactiei este determinat prin compararea pretului de vanzare al marfurilor si serviciilor identice sau similare, vandute in cantitati comparabile, cu pretul de vanzare al marfurilor si al serviciilor supuse evaluarii. În cazul in care cantitatile nu sunt comparabile, se utilizeaza pretul de vanzare pentru marfurile si serviciile identice sau similare, vandute in cantitati diferite. Pentru aceasta, pretul de vanzare se corecteaza cu diferentele in plus sau in minus care ar putea fi determinate de diferenta de cantitate.
26. Metoda cost-plus
Pentru determinarea pretului pietei, metoda se bazeaza pe majorarea costurilor principale cu o marja de profit corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, in cazul transferului de marfuri sau de servicii intre persoane afiliate, este reprezentat de costurile producatorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeasi metoda de calcul pe care persoana care face transferul isi bazeaza si politica de stabilire a preturilor fata de persoane independente. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea in vedere o marja de profit care este corespunzatoare domeniului de activitate al contribuabilului. În acest caz, pretul de piata al tranzactiei controlate reprezinta rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus. În cazul in care marfurile sau serviciile sunt transferate printr-un numar de persoane afiliate, aceasta metoda urmeaza sa fie aplicata separat pentru fiecare stadiu, luandu-se in considerare rolul si activitatile concrete ale fiecarei persoane afiliate. Costul plus profitul furnizorului intr-o tranzactie controlata va fi stabilit in mod corespunzator prin referinta la costul plus profitul aceluiasi furnizor in comparatie cu tranzactiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosita este costul plus profitul care a fost castigat in tranzactii comparabile de catre o persoana independenta.
27. Metoda pretului de revanzare
În cazul acestei metode pretul pietei este determinat pe baza pretului de revanzare al produselor si serviciilor catre entitati independente, diminuat cu cheltuielile de vanzare, alte cheltuieli ale contribuabilului si o marja de profit. Aceasta metoda se aplica pornindu-se de la pretul la care un produs cumparat de la o persoana afiliata este revandut unei persoane independente. Acest pret (pretul de revanzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzatoare (marja pretului de revanzare), reprezentand valoarea din care ultimul vanzator din cadrul grupului incearca sa isi acopere cheltuielile de vanzare si alte cheltuieli de operare in functie de operatiunile efectuate (luand in considerare activele utilizate si riscul asumat) si sa realizeze un profit corespunzator. În acest caz, pretul de piata pentru transferul bunului intre entitati afiliate este pretul care ramane dupa scaderea marjei brute si dupa ajustarea cu alte costuri asociate achizitionarii produsului. Marja pretului de revanzare a ultimului vanzator intr-o tranzactie controlata poate fi determinata prin referinta la marja profitului de revanzare, pe care acelasi ultim vanzator o castiga pentru bunurile procurate si vandute in cadrul tranzactiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza si marja profitului ultimei vanzari realizate de o persoana independenta in cadrul unor tranzactii necontrolate comparabile.
La stabilirea valorii marjei pretului de revanzare trebuie sa se aiba in vedere urmatoarele aspecte:
a) factorii referitori la perioada de timp dintre cumpararea initiala si revanzare, inclusiv cei referitori la schimbarile survenite pe piata in ceea ce priveste cheltuielile, ratele de schimb si inflatia;
b) modificarile survenite in starea si gradul de uzura al bunurilor ce fac obiectul tranzactiei, inclusiv modificarile survenite prin progresul tehnologic dintr-un anumit domeniu;
c) dreptul exclusiv al revanzatorului de a vinde anumite bunuri sau drepturi, care ar putea influenta decizia asupra unei schimbari a marjei de pret.
De regula, metoda pretului de revanzare este utilizata in cazul in care cel care revinde nu majoreaza substantial valoarea produsului. Metoda poate fi utilizata si atunci cand, inainte de revanzare, bunurile mai sunt prelucrate si, in aceste circumstante, se poate stabili marja adecvata.
28. În sensul art. 11 alin. (2) lit. d) din Codul fiscal, prin alte metode recunoscute in liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, se intelege metoda marjei nete si metoda impartirii profitului.
29. Metoda marjei nete
Metoda marjei nete implica calcularea marjei nete a profitului, obtinuta de o persoana in urma uneia sau a mai multor tranzactii cu persoane afiliate, si estimarea acestei marje pe baza nivelului obtinut de catre aceeasi persoana in tranzactii cu persoane independente sau pe baza marjei obtinute in tranzactii comparabile efectuate de persoane independente.
Metoda marjei nete presupune efectuarea unei comparatii intre anumiti indicatori financiari ai persoanelor afiliate si aceiasi indicatori ai persoanelor independente care activeaza in cadrul aceluiasi domeniu de activitate.
În utilizarea metodei marjei nete trebuie luate in considerare diferentele dintre persoanele ale caror marje sunt comparabile. În acest sens vor fi avuti in vedere urmatorii factori: competitivitatea altor contribuabili de pe piata si a bunurilor echivalente, eficienta si strategia de management, pozitia pe piata, diferenta in structura costurilor si nivelul experientei in afaceri.
30. Metoda impartirii profitului
Metoda impartirii profitului se foloseste atunci cand tranzactiile efectuate intre persoane afiliate sunt interdependente, astfel incat nu este posibila identificarea unor tranzactii comparabile. Aceasta metoda presupune estimarea profitului obtinut de persoanele afiliate in urma uneia sau a mai multor tranzactii si impartirea acestor profituri intre persoanele afiliate proportional cu profitul care ar fi fost obtinut de catre persoane independente. Împartirea profiturilor trebuie sa se realizeze printr-o estimare adecvata a veniturilor realizate si a costurilor suportate in urma uneia sau a mai multor tranzactii de catre fiecare persoana. Profiturile trebuie impartite astfel incat sa reflecte functiile efectuate, riscurile asumate si activele folosite de catre fiecare dintre parti.
31. În cazul compararii tranzactiilor dintre persoane afiliate si cele independente se au in vedere:
a) diferentele determinate de particularitatile bunurilor materiale, nemateriale sau ale serviciilor ce fac obiectul tranzactiilor comparabile, in masura in care aceste particularitati influenteaza pretul de piata al obiectului respectivei tranzactii;
b) functiile indeplinite de persoane in tranzactiile respective.
La analiza functiilor persoanelor participante intr-o tranzactie vor fi avute in vedere: importanta economica a functiilor indeplinite de fiecare participant, impartirea riscurilor si a responsabilitatilor intre partile ce participa la tranzactie, volumul resurselor angajate, al utilajelor si echipamentelor, valoarea activelor necorporale folosite.
32. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor dintre persoane afiliate se foloseste una dintre metodele prevazute mai sus. În vederea stabilirii celei mai adecvate metode se au in vedere urmatoarele elemente:
a) metoda care se apropie cel mai mult de imprejurarile in care sunt stabilite preturile supuse liberei concurente pe piete comparabile din punct de vedere comercial;
b) metoda pentru care sunt disponibile date rezultate din functionarea efectiva a persoanelor afiliate implicate in tranzactii supuse liberei concurente;
c) gradul de precizie cu care se pot face ajustari in vederea obtinerii comparabilitatii;
d) circumstantele cazului individual;
e) activitatile desfasurate efectiv de diferitele persoane afiliate;
f) metoda folosita trebuie sa corespunda imprejurarilor date ale pietei si ale activitatii contribuabilului;
g) documentatia care poate fi pusa la dispozitie de catre contribuabil.
33. Circumstantele cazului individual care urmeaza sa fie luat in considerare in examinarea pretului de piata sunt:
a) tipul, starea, calitatea, precum si gradul de noutate al bunurilor, marfurilor si serviciilor transferate;
b) conditiile pietei pe care bunurile, marfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vandute unor persoane independente;
c) activitatile desfasurate si stadiile din lantul productiei si distributiei ale entitatilor implicate;
d) clauzele cuprinse in contractele de transfer privind: obligatiile, termenele de plata, rabaturile, reducerile, garantiile acordate, asumarea riscului;
e) in cazul unor relatii de transfer pe termen lung, avantajele si riscurile legate de acestea;
f) conditiile speciale de concurenta.
34. În aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal se iau in considerare datele si documentele inregistrate in momentul in care a fost incheiat contractul.
În cazul contractelor pe termen lung este necesar sa se aiba in vedere daca terte parti independente tin seama de riscurile asociate, incheind contractele corespunzatoare (de exemplu, clauze de actualizare a pretului).
În situatia in care in legatura cu transferul bunurilor si al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (conditii de plata sau facilitati de credit pentru client diferite de practica comerciala obisnuita), precum si in cazul furnizarii partiale de materiale de catre client sau servicii auxiliare, la determinarea pretului de piata trebuie sa se ia in considerare si acesti factori.
35. La aplicarea metodelor prevazute la art. 11 alin. (2) din Codul fiscal nu se iau in considerare preturile care au fost influentate de situatii competitive speciale, cum ar fi:
a) preturi practicate pe piete speciale inchise, unde aceste preturi sunt stabilite diferit de conditiile de pe piata din care se face transferul;
b) preturi care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piata;
c) preturi care sunt influentate de reglementarile autoritatilor publice.
36. Atunci cand se stabileste pretul de piata al serviciilor in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoanele afiliate.
În cazul furnizarilor de servicii se iau in considerare tarifele obisnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente in anumite domenii (transport, asigurare). În cazul in care nu exista tarife comparabile se foloseste metoda «cost-plus».
37. În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de catre acele persoane afiliate care urmeaza sa beneficieze de pe urma publicitatii facute sau, daca este necesar, sunt alocate proportional cu beneficiul. În situatia in care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama in numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la persoana controlata.
La calcularea profitului, autoritatile fiscale estimeaza cheltuielile efectuate de persoanele afiliate cu publicitatea, proportional cu beneficiile castigate de aceste persoane din publicitate. Daca un contribuabil efectueaza cheltuieli cu publicitatea de care beneficiaza si o persoana afiliata, se presupune ca prima persoana a furnizat celei de a doua persoane servicii comerciale, proportional cu natura si sfera serviciilor furnizate de o companie de publicitate independenta.
Pentru a stabili mai clar proportiile cheltuielilor efectuate de fiecare persoana cu publicitatea, de care beneficiaza doua sau mai multe persoane afiliate, trebuie luate in considerare pietele pe care s-a facut publicitatea si cota de piata a respectivelor persoane afiliate in vanzarile de bunuri si servicii carora li s-a facut reclama.
38. Cand un contribuabil acorda un imprumut (credit) unei persoane afiliate sau atunci cand acesta primeste un astfel de imprumut (credit), indiferent de scopul si destinatia sa, pretul pietei pentru asemenea serviciu este constituit din dobanda care ar fi fost agreata de persoane independente pentru astfel de servicii furnizate in conditii comparabile, inclusiv comisionul de administrare a creditului, respectiv imprumutului.
În cazul serviciilor de finantare intre persoane afiliate, pentru alocarea veniturilor se analizeaza:
a) daca imprumutul dat este in interesul desfasurarii activitatii beneficiarului si a fost utilizata in acest scop;
b) daca a existat o schema de distributie a profitului.
Încadrarea imprumutului in schema de distributie a profitului va fi presupusa daca la data acordarii imprumutului nu se asteapta in mod cert o rambursare a imprumutului sau daca contractul contine clauze defavorabile pentru platitor.
Atunci cand se examineaza dobanda, trebuie luate in considerare: suma si durata imprumutului, natura si scopul imprumutului, garantia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb si costurile masurilor de asigurare a ratei de schimb, precum si alte circumstante de acordare a imprumutului.
Raportarea conditiilor de imprumut are in vedere ratele dobanzii aplicate in imprejurari comparabile si in aceeasi zona valutara de o persoana independenta. De asemenea, trebuie sa se tina seama de masurile pe care persoanele independente le-ar fi luat pentru a imparti riscul de schimb (de exemplu: clauze care mentin valoarea imprumutului in termeni reali, incheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala imprumutatorului).
39. În cazul dobanzilor aferente furnizorilor de bunuri si de servicii este necesar sa se examineze daca costul dobanzii reprezinta o practica comerciala obisnuita sau daca partile care fac tranzactia cer dobanda acolo unde, in tranzactii comparabile, bunurile si serviciile sunt transferate reciproc. Aceste elemente de analiza se au in vedere si la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobanzilor.
40. Atunci cand se stabileste pretul de piata al drepturilor de proprietate intelectuala in cadrul tranzactiilor dintre persoane afiliate, autoritatile fiscale examineaza in primul rand daca persoanele independente, cu un comportament adecvat, ar fi incheiat o asemenea tranzactie in conditiile stabilite de persoane afiliate.
În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuala, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licentelor, know-how si altele de aceeasi natura, costurile folosirii proprietatii nu sunt deduse separat daca drepturile sunt transferate in legatura cu furnizarea de bunuri sau de servicii si daca sunt incluse in pretul acestora.
41. În cazul serviciilor de administrare si conducere din interiorul grupului se au in vedere urmatoarele:
a) intre persoanele afiliate costurile de administrare, management, control, consultanta sau functii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societatiimama, in numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi ceruta o remuneratie pentru aceste activitati, in masura in care baza lor legala este relatia juridica ce guverneaza forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legaturile dintre entitati. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai daca astfel de entitati furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate sau daca in pretul bunurilor si in valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau in considerare si serviciile sau costurile administrative. Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de catre o filiala care foloseste aceste servicii luand in considerare relatia juridica dintre ele, numai pentru propriile conditii, tinand seama ca nu ar fi folosit aceste servicii daca ar fi fost o persoana independenta;
b) serviciile trebuie sa fie prestate in fapt. Simpla existenta a serviciilor in cadrul unui grup nu este suficienta, deoarece, ca regula generala, persoanele independente platesc doar serviciile care au fost prestate in fapt.
Pentru aplicarea prezentelor norme metodologice, autoritatile fiscale vor lua in considerare si Liniile directoare privind preturile de transfer, emise de Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica.”

B. Titlul II “Impozitul pe profit”

1. Punctul 11^5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“11^5. Prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal nu se aplica contribuabililor aflati in inactivitate temporara sau care au declarat pe propria raspundere ca nu desfasoara activitati la sediul social/sediile secundare, situatii inscrise, potrivit prevederilor legale, in registrul comertului sau in registrul tinut de instantele judecatoresti competente, dupa caz. În cazul in care contribuabilii solicita inscrierea, in cursul anului, a situatiilor mentionate, prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal se aplica pentru perioada cuprinsa intre inceputul anului si data cand contribuabilul inregistreaza la oficiul registrului comertului/registrul tinut de instantele judecatoresti competente cererea de inscriere de mentiuni. Daca perioada de inactivitate temporara/nedesfasurare a activitatii inceteaza in cursul anului, contribuabilii aplica prevederile art. 18 alin. (2) din Codul fiscal pentru perioada ramasa din anul respectiv.”

2. Dupa punctul 11^7 se introduce un nou punct, punctul 11^8, cu urmatorul cuprins:

“Codul fiscal:
Impozit minim
Art. 18. [...]
(5) Contribuabilii prevazuti la art. 34 alin. (1) lit. b) efectueaza pentru trimestrele I-III comparatia impozitului pe profit trimestrial cu impozitul minim prevazut la alin. (3), recalculat in mod corespunzator pentru trimestrul respectiv, prin impartirea impozitului minim anual la 12 si inmultirea cu numarul de luni aferente trimestrului respectiv. În situatia in care perioada impozabila incepe sau se incheie in cursul unui trimestru, impozitul minim prevazut la alin. (3) se recalculeaza corespunzator numarului de zile aferente trimestrului respectiv. Pentru definitivarea impozitului pe profit datorat se efectueaza comparatia impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual prevazut la alin. (3).

Norme metodologice:
11^8. Exemplu de calcul
Un contribuabil inregistreaza la data de 31 decembrie 2009 venituri totale anuale in suma de 250.000 lei, carora le corespunde, in conformitate cu prevederile art. 18 alin. (3) din Codul fiscal, un impozit minim anual de 6.500 lei, respectiv 1.625 lei trimestrial.
În trimestrul I 2010, contribuabilul determina un impozit pe profit de 1.800 lei. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului I cu impozitul minim trimestrial rezulta impozit pe profit datorat de 1.800 lei.
În trimestrul II 2010, impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este 3.300 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul II este 1.500 lei (3.300 – 1.800) determinat ca diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului si impozitul pe profit datorat in trimestrul I. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului II cu impozitul minim trimestrial rezulta impozit minim datorat in suma de 1.625 lei.
În trimestrul III 2010, impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului este 6.925 lei. Impozitul pe profit pentru trimestrul III este 3.500 lei (6.925 – 1.800 – 1.625) determinat ca diferenta intre impozitul pe profit cumulat de la inceputul anului si impozitul datorat in trimestrele I si II. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit aferent trimestrului III cu impozitul minim trimestrial rezulta impozit pe profit datorat de 3.500 lei.
La sfarsitul anului 2010, contribuabilul inregistreaza impozit pe profit anual in suma de 5.000 lei.
În cazul in care contribuabilul efectueaza definitivarea exercitiului financiar 2010 pana la data de 25 februarie 2011, in urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezulta impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de 6.500 lei. Astfel, avand in vedere faptul ca impozitul pe profit declarat in cursul anului a fost de 6.925 lei, la finele anului contribuabilul inregistreaza un impozit pe profit de recuperat final in suma de 425 lei (6.925 – 6.500) lei.
În cazul in care contribuabilul efectueaza definitivarea exercitiului financiar 2010 pana la data de 25 aprilie 2011, declara si plateste pentru trimestrul IV al anului 2010 impozit pe profit in suma egala cu impozitul pe profit calculat si evidentiat pentru trimestrul III al aceluiasi an fiscal, adica suma de 3.500 lei. În urma efectuarii comparatiei impozitului pe profit anual cu impozitul minim anual de 6.500 lei rezulta impozit pe profit datorat pentru anul 2010 la nivelul impozitului minim in suma de 6.500 lei. În acest caz, avand in vedere faptul ca impozitul pe profit declarat in cursul anului a fost de 10.425 lei, la finele anului contribuabilul inregistreaza un impozit pe profit de recuperat final in suma de 3.925 lei (10.425 – 6.500) lei.”

3. Punctul 22 se abroga.

4. La punctul 23, dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins:
“h) cheltuielile privind serviciile care vizeaza eficientizarea, optimizarea, restructurarea operationala si/sau financiara a activitatii contribuabilului.”

5. Punctul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
h) cheltuielile determinate de diferentele nefavorabile de valoare a titlurilor de participare la persoanele juridice la care se detin participatii, precum si de diferentele nefavorabile de valoare aferente obligatiunilor emise pe termen lung, cu exceptia celor determinate de vanzarea-cesionarea acestora. Exceptia nu se aplica pentru cheltuielile reprezentand valoarea de inregistrare a titlurilor de participare tranzactionate pe piata autorizata si supravegheata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, in perioada 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009 inclusiv;

Norme metodologice:
45. Cheltuielile reprezentand pierderi de valoare a titlurilor de participare, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comerciala la care se detin titlurile de participare sau ca urmare a evaluarii potrivit reglementarilor contabile, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.
În sensul prevederilor art. 20 lit. b) si art. 21 alin. (4) lit. h) din Codul fiscal, obligatiunile pe termen lung reprezinta obligatiunile cu maturitate/scadenta mai mare de un an, stabilita conform prospectului de emisiune.”

6. Punctul 70 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“70. În sensul prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal, prin banci internationale de dezvoltare se intelege:
- Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), Corporatia Financiara Internationala (C.F.I.) si Asociatia pentru Dezvoltare Internationala (A.D.I.);
- Banca Europeana de Investitii (B.E.I.);
- Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.E.R.D.);
- banci si organizatii de cooperare si dezvoltare regionala similare.
Prin imprumut garantat de stat se intelege imprumutul garantat de stat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, cu modificarile si completarile ulterioare.
Intra sub incidenta prevederilor art. 23 alin. (4) din Codul fiscal si dobanzile/pierderile din diferente de curs valutar, aferente imprumuturilor obtinute in baza obligatiunilor emise, potrivit legii, de catre societatile comerciale, cu respectarea cerintelor specifice de admitere la tranzactionare pe o piata reglementata din Romania, potrivit prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piata de capital, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cele admise la tranzactionare pe piete straine de valori mobiliare reglementate de autoritatea in domeniu a statelor respective.”

7. Punctul 71^3 se abroga.

8. Dupa punctul 93 se introduc doua noi puncte, punctele 93^1 si 93^2, cu urmatorul cuprins:

“Codul fiscal:
Credit fiscal
Art. 31. [...]
(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.

Norme metodologice:
93^1. Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentul ce atesta plata impozitului confirmat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
93^2. Cand o persoana juridica rezidenta in Romania obtine venituri/profituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitarii in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.”

9. Punctul 100 se abroga.

10. Punctele 100^1 si 100^2 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
CAPITOLUL VI Impozitul pe dividende
Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende
Art. 36. – (1) O persoana juridica romana care distribuie/plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/platit unei persoane juridice romane.
(3) Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se distribuie/plateste dividendul. În cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana:
a) unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine, la data platii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora inclusiv;
b) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
c) organelor administratiei publice care exercita, prin lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului la acele persoane juridice romane.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite/platite fondurilor deschise de investitii, incadrate astfel, potrivit reglementarilor privind piata de capital.

Norme metodologice:
100^1. Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 din Codul fiscal, nefiind considerate dividende, urmatoarele distribuiri:
a) distribuiri de titluri de participare suplimentare, astfel cum acestea sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. a) din Codul fiscal, efectuate in legatura cu o operatiune de majorare a capitalului social al unei persoane juridice, care nu modifica, pentru participantii la persoana juridica respectiva, procentul de detinere a titlurilor de participare;
b) distribuiri in legatura cu dobandirea/rascumpararea de catre o societate comerciala de actiuni proprii, potrivit legii, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. b) din Codul fiscal;
c) distribuiri efectuate cu ocazia reducerii capitalului social constituit efectiv de catre participanti, astfel cum aceste distribuiri sunt definite la art. 7 alin. (1) pct. 12 lit. d) din Codul fiscal.
În cazul in care aceste distribuiri sunt efectuate in legatura cu operatiuni in cazul carora Legea nr. 31/1990 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, impune efectuarea unor rotunjiri de valoare a titlurilor de participare detinute de participanti, modificarea datorata acestor rotunjiri nu se considera modificare a procentului de detinere a titlurilor la persoana juridica respectiva.
100^2. În aplicarea prevederilor art. 36 alin. (3) din Codul fiscal, pentru dividendele distribuite si neplatite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator. Pentru dividendele distribuite si platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se plateste pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul.
Intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal si dividendele distribuite si platite, dupa data de 1 ianuarie 2007, chiar daca acestea sunt distribuite din profiturile nerepartizate ale exercitiilor financiare anterioare anului 2007, in masura in care beneficiarul indeplineste conditiile prevazute de acest alineat.
În sensul prevederilor art. 36 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal, conditia privitoare la perioada de detinere a participatiei minime are in vedere o perioada de 2 ani consecutivi, impliniti la data platii dividendelor.
Nu intra sub incidenta prevederilor art. 36 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal dividendele distribuite de persoane juridice romane fondurilor de pensii facultative sau fondurilor de pensii administrate privat, entitati care, in conformitate cu prevederile specifice de infiintare si organizare, nu dobandesc personalitate juridica si nu se incadreaza in categoria fondurilor deschise de investitii, potrivit reglementarilor privind piata de capital.”

11. Punctul 100^3 se abroga.

C. Titlul III “Impozitul pe venit”

1. La punctul 3, dupa a treia liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
“- indemnizatia acordata persoanei cu handicap grav in situatia in care angajatorul nu poate asigura acesteia un inlocuitor al asistentului personal, potrivit legii;”.

2. Dupa punctul 23^2 se introduce un nou punct, punctul 23^3, cu urmatorul cuprins:
“23^3. Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati desfasurate in mod independent, in conditiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii libere.”

3. Dupa punctul 24 se introduce un nou punct, punctul 24^1, cu urmatorul cuprins:
“24^1. Sunt considerate venituri din activitati independente veniturile din drepturi de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 , cu modificarile si completarile ulterioare.”

4. Punctul 25 se abroga.

5. Dupa punctul 36 se introduce un nou punct, punctul 36^1, cu urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
Reguli generale de stabilire a venitului net anual din activitati independente, determinat pe baza contabilitatii in partida simpla
Art. 48. – (1) Venitul net din activitati independente se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, deductibile, pe baza datelor din contabilitatea in partida simpla, cu exceptia prevederilor art. 49 si 50.
(2) Venitul brut cuprinde:
a) sumele incasate si echivalentul in lei al veniturilor in natura din desfasurarea activitatii;
b) veniturile sub forma de dobanzi din creante comerciale sau din alte creante utilizate in legatura cu o activitate independenta;
c) castigurile din transferul activelor din patrimoniul afacerii, utilizate intr-o activitate independenta, inclusiv contravaloarea bunurilor ramase dupa incetarea definitiva a activitatii, cu exceptia reorganizarilor, cand se pastreaza destinatia bunurilor;
d) veniturile din angajamentul de a nu desfasura o activitate independenta sau de a nu concura cu o alta persoana;
e) veniturile din anularea sau scutirea unor datorii de plata aparute in legatura cu o activitate independenta;
f) veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.
(3) Nu sunt considerate venituri brute:
a) aporturile in numerar sau echivalentul in lei al aporturilor in natura facute la inceperea unei activitati sau in cursul desfasurarii acesteia;
b) sumele primite sub forma de credite bancare sau de imprumuturi de la persoane fizice sau juridice;
c) sumele primite ca despagubiri;
d) sumele sau bunurile primite sub forma de sponsorizari, mecenat sau donatii.
(4) Conditiile generale pe care trebuie sa le indeplineasca cheltuielile aferente veniturilor, pentru a putea fi deduse, sunt:
a) sa fie efectuate in cadrul activitatilor desfasurate in scopul realizarii venitului, justificate prin documente;
b) sa fie cuprinse in cheltuielile exercitiului financiar al anului in cursul caruia au fost platite;
c) sa respecte regulile privind amortizarea, prevazute in titlul II, dupa caz;
d) cheltuielile cu primele de asigurare sa fie efectuate pentru:
1. active corporale sau necorporale din patrimoniul afacerii;
2. activele ce servesc ca garantie bancara pentru creditele utilizate in desfasurarea activitatii pentru care este autorizat contribuabilul;
3. prime de asigurare pentru asigurarea de risc profesional;
4. persoane care obtin venituri din salarii, potrivit prevederilor capitolului III din prezentul titlu, cu conditia impozitarii sumei reprezentand prima de asigurare, la beneficiarul acesteia, la momentul platii de catre suportator.
(5) Urmatoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de sponsorizare, mecenat, precum si pentru acordarea de burse private, efectuate conform legii, in limita unei cote de 5% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
b) cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
c) suma cheltuielilor cu indemnizatia platita pe perioada delegarii si detasarii in alta localitate, in tara si in strainatate, in interesul serviciului, in limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice;
d) cheltuielile sociale, in limita sumei obtinute prin aplicarea unei cote de pana la 2% la fondul de salarii realizat anual;
e) pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;
f) cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;
f^1) cheltuielile reprezentand tichetele de vacanta acordate de angajatori, potrivit legii;
g) contributiile efectuate in numele angajatilor la fonduri de pensii facultative, in conformitate cu legislatia in vigoare, in limita echivalentului in lei a 400 euro anual pentru o persoana;
h) prima de asigurare voluntara de sanatate, conform legii, in limita echivalentului in lei a 250 euro anual pentru o persoana;
i) cheltuielile efectuate pentru activitatea independenta, cat si in scopul personal al contribuabilului sau asociatilor sunt deductibile numai pentru partea de cheltuiala care este aferenta activitatii independente;
j) cheltuielile reprezentand contributii sociale obligatorii pentru salariati si contribuabili, inclusiv cele pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit legii;
k) dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei;
l) cheltuielile efectuate de utilizator, reprezentand chiria – rata de leasing – in cazul contractelor de leasing operational, respectiv cheltuielile cu amortizarea si dobanzile pentru contractele de leasing financiar, stabilite in conformitate cu prevederile privind operatiunile de leasing si societatile de leasing;
m) cotizatii platite la asociatiile profesionale in limita a 2% din baza de calcul determinata conform alin. (6);
n) cheltuielile reprezentand contributiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii, organizatiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, in limita a 5% din venitul brut realizat.
(6) Baza de calcul se determina ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile, altele decat cheltuielile de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol, cotizatiile platite la asociatiile profesionale.
(7) Nu sunt cheltuieli deductibile:
a) sumele sau bunurile utilizate de contribuabil pentru uzul personal sau al familiei sale;
b) cheltuielile corespunzatoare veniturilor neimpozabile ale caror surse se afla pe teritoriul Romaniei sau in strainatate;
c) impozitul pe venit datorat potrivit prezentului titlu, inclusiv impozitul pe venitul realizat in strainatate;
d) cheltuielile cu primele de asigurare, altele decat cele prevazute la alin. (4) lit. d) si la alin. (5) lit. h);
e) donatii de orice fel;
f) amenzile, confiscarile, dobanzile, penalitatile de intarziere si penalitatile datorate autoritatilor romane si straine, potrivit prevederilor legale, altele decat cele platite conform clauzelor din contractele comerciale;
g) ratele aferente creditelor angajate;
h) Abrogata
i) cheltuielile de achizitionare sau de fabricare a bunurilor si a drepturilor amortizabile din Registrul-inventar;
j) cheltuielile privind bunurile constatate lipsa din gestiune sau degradate si neimputabile, daca inventarul nu este acoperit de o polita de asigurare;
k) sumele sau valoarea bunurilor confiscate ca urmare a incalcarii dispozitiilor legale in vigoare;
l) impozitul pe venit suportat de platitorul venitului in contul beneficiarilor de venit;
l^1) in perioada 1 mai 2009-31 decembrie 2010, cheltuielile privind combustibilul pentru vehiculele rutiere motorizate care sunt destinate exclusiv pentru transportul rutier de persoane, cu o greutate maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzand si scaunul soferului, cu exceptia situatiei in care vehiculele se inscriu in oricare dintre urmatoarele categorii:
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru: interventie, reparatii, paza si protectie, curierat, transport de personal la si de la locul de desfasurare a activitatii, precum si vehiculele special adaptate pentru a fi utilizate drept care de reportaj, vehiculele utilizate de agenti de vanzari si de agenti de recrutare a fortei de munca;
2. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plata, inclusiv pentru activitatea de taxi;
3. vehiculele utilizate pentru inchirierea catre alte persoane, inclusiv pentru desfasurarea activitatii de instruire in cadrul scolilor de soferi;
m) alte sume prevazute prin legislatia in vigoare.
(8) Contribuabilii care obtin venituri din activitati independente sunt obligati sa organizeze si sa conduca contabilitate in partida simpla, cu respectarea reglementarilor in vigoare privind evidenta contabila, si sa completeze Registrul-jurnal de incasari si plati, Registrul-inventar si alte documente contabile prevazute de legislatia in materie.
(9) În Registrul-inventar se trec toate bunurile si drepturile aferente desfasurarii activitatii.

Norme metodologice:
36^1. Prin reorganizare se intelege orice schimbare a modalitatii de exercitare a unei activitati, precum si transformarea formei de exercitare a acesteia intr-o alta forma, potrivit legislatiei in materie, pentru activitati care genereaza venituri supuse impozitului pe venit, in conditiile continuarii activitatii.
În cazul reorganizarii unei activitati potrivit legislatiei in materie, cand nu se pastreaza destinatia bunurilor, se include in venitul brut al afacerii si contravaloarea bunurilor si drepturilor din patrimoniul afacerii care se reorganizeaza.”

6. Dupa punctul 42 se introduc doua noi puncte, punctele 42^1 si 42^2, cu urmatorul cuprins:
“42^1. Pentru contribuabilii persoane fizice care desfasoara o activitate independenta ca intreprindere individuala, venitul net se poate determina pe baza de norme anuale de venit, cu respectarea prevederilor art. 49 din Codul fiscal.
42^2. La stabilirea normelor anuale de venit, plafonul de venit determinat prin inmultirea cu 12 a salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata reprezinta venitul net anual inainte de aplicarea criteriilor de corectie.”

7. La punctul 68 litera a), dupa a saptea liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
“- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii;”.

8. La punctul 68, dupa litera c) se introduce o noua litera, litera c^1), cu urmatorul cuprins:
“c^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie;”.

9. La punctul 68, dupa litera l) se introduce o noua litera, litera l^1), cu urmatorul cuprins:
“l^1) sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;”.

10. La punctul 70, dupa litera h) se introduce o noua litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
“i) tichetele cadou acordate potrivit legii, indiferent daca acestea sunt acordate potrivit destinatiei si cuantumului prevazute la art. 55 alin. (4) lit. a) din Codul fiscal.”

11. La punctul 82, prima liniuta se abroga.

12. Dupa punctul 109 se introduce un nou punct, punctul 109^1, cu urmatorul cuprins:
“109^1. Valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.”

13. La punctul 111 litera b), dupa a treia liniuta se introduce o noua liniuta, cu urmatorul cuprins:
“- sumelor reprezentand drepturile prevazute la pct. 68 lit. c^1) si l^1) din Codul fiscal.”

14. Dupa punctul 111 se introduce un nou punct, punctul 111^1, cu urmatorul cuprins:
“111^1. În cazul sumelor platite direct de catre angajat care are calitatea de participant la o schema de pensii facultative, pentru determinarea bazei de calcul a impozitului pe veniturile din salarii, contributiile la fondurile de pensii facultative platite se deduc din veniturile lunii in care s-a efectuat plata contributiei, in limita venitului realizat, pe baza documentelor justificative emise de catre fondul de pensii facultative.”

15. Punctul 140^2 se abroga.

16. La punctul 144^1, primul paragraf se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
(1^1) Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum si cele la depozitele clientilor, constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate incepand cu 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii in cont.
(2) Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. În situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de catre platitorii de venit se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile.

Norme metodologice:
144^1. Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu data de 1 iulie 2010 se impun cu o cota de 16% din suma acestora.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 si pentru dobanzile aferente depozitelor la vedere, depozitelor clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, conturilor curente, instrumentelor de economisire, precum si contractelor civile.”

17. Punctul 144^2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
(3) Calculul, retinerea si virarea impozitului pe veniturile din investitii, altele decat cele prevazute la alin. (1) si (2) se efectueaza astfel:
a) castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%. Obligatia calcularii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe castigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere trimestriala depusa pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare fiecarui trimestru, prin luarea in calcul a impozitului stabilit la sfarsitul trimestrului anterior. Termenul de declarare constituie si termen de plata a impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala, in contul impozitului pe castigul net anual impozabil, catre bugetul de stat. Impozitul de plata/de restituit se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru si plata anticipata aferenta trimestrului anterior;
a^1) castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%, pe baza declaratiei de impunere. Obligatia calcularii si virarii impozitului pe castigul net anual impozabil datorat revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere depusa, potrivit prevederilor art. 83. Impozitul anual de plata/de restituit se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net anual impozabil si plata anticipata aferenta castigului net determinat la sfarsitul trimestrului IV;

Norme metodologice:
144^2. Plata anticipata aferenta fiecarui trimestru se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul si impozitul pe castigul net stabilit la sfarsitul trimestrului anterior.
Impozitul pe castigul net cumulat de la inceputul anului, luat in calcul la stabilirea platii anticipate, se determina aplicandu-se cota de impozit de 16% asupra diferentei pozitive dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate pana la sfarsitul trimestrului pentru care se face calculul.
În situatia in care diferenta dintre totalul castigurilor si pierderilor inregistrate cumulat de la inceputul anului este negativa, pentru trimestrul respectiv nu se datoreaza plata anticipata.
Impozitul pe castigul net anual impozabil de plata/de restituit la sfarsitul anului fiscal se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net anual impozabil si platile anticipate datorate in anul fiscal respectiv.”

18. Dupa punctul 144^4 se introduce un nou punct, punctul 144^5, cu urmatorul cuprins:
“144^5. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010-30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale reprezinta suma pierderilor inregistrate in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, indiferent de perioada de detinere a titlurilor respective.”

19. Punctul 146^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“146^1. Drepturile primite in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificarile si completarile ulterioare, reprezinta venituri din pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plata unica potrivit Legii nr. 411/2004 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 204/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei de la fiecare fond de pensii.
La stabilirea venitului impozabil lunar pentru sumele primite ca plati esalonate in rate, in conformitate cu prevederile Legii nr. 411/2004 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 204/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare, se va acorda un singur plafon neimpozabil de 1.000 lei aferent ratei lunare de la fiecare fond de pensii.”

20. Dupa punctul 171 se introduce un nou punct, punctul 171^1, cu urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
[...]
(7) În situatia rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti in care chiria este exprimata in lei, platile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe baza de documente justificative.

Norme metodologice:
171^1. Contribuabilii care reziliaza contractele de inchiriere in cursul anului au obligatia sa instiinteze in scris in termen de 5 zile organul fiscal competent. În acest sens se vor anexa, in copie, documentele din care sa rezulte rezilierea contractelor de inchiriere, cum ar fi declaratia pe propria raspundere.”

21. La punctul 176, primul paragraf se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
Declaratia de impunere
Art. 83. – (1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau intr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri din activitati agricole, determinate in sistem real, au obligatia de a depune o declaratie de impunere la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pana la data de 25 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia de impunere se completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate intr-o forma de asociere, venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.
(1^1) Declaratia de impunere se completeaza si pentru contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2), caz in care platile anticipate de impozit vor fi luate in calcul la stabilirea impozitului anual datorat, pentru situatiile in care intervin modificari ale clauzelor contractuale, cu exceptia art. 82 alin. (7).
(2) Declaratia de impunere se completeaza si pentru castigul net anual impozabil/pierderea neta anuala, generat/generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.
(2^1) Declaratia de impunere trimestriala se completeaza pentru castigul net determinat/pierderea neta determinata la sfarsitul fiecarui trimestru, generat/generata de tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise.
(3) Nu se depun declaratii de impunere pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii de venit estimativ in luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri din cedarea folosintei bunurilor prevazute la art. 63 alin. (2), a caror impunere este finala;
c) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse in fisele fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
d) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de noroc, a caror impunere este finala;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activitati agricole, a caror impunere este finala potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
g) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
h) venituri din alte surse.

Norme metodologice:
176. Declaratiile de impunere se depun de contribuabilii care realizeaza, individual sau dintr-o forma de asociere, venituri din activitati independente, venituri din cedarea folosintei bunurilor si venituri din activitati agricole pentru care venitul net se determina in sistem real.
Fac exceptie de la depunerea declaratiei de impunere contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2) din Codul fiscal si cei care obtin venituri potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) lit. a)-e) din Codul fiscal si care au optat pentru impunerea veniturilor potrivit prevederilor art. 78 si 79 din Codul fiscal, pentru care impozitul retinut este final.”

22. Dupa punctul 181^1 se introduce un nou punct, punctul 181^2, cu urmatorul cuprins:
“181^2. Contribuabilii, pe baza declaratiei de impunere depuse in conformitate cu prevederile art. 83 din Codul fiscal, au obligatia calcularii impozitului datorat pe venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil si a diferentelor de impozit anual datorate/de recuperat, rezultate prin regularizarea impozitului anual datorat cu platile anticipate stabilite.”

23. Dupa punctul 188 se introduce un nou punct, punctul 188^1, cu urmatorul cuprins:
“188^1. În cazul societatii civile cu personalitate juridica constituite potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, se aplica regulile de determinare a venitului net din activitati independente.
Persoanele fizice care obtin venituri dintr-o activitate desfasurata intr-o forma de organizare cu personalitate juridica (SPRL) constituita potrivit legii speciale si care este supusa regimului transparentei fiscale, potrivit legii, au obligatia sa asimileze acest venit distribuit venitului net anual din activitati independente.”

24. Punctul 189 se abroga.

25. Punctul 193 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
Art. 88. – Persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.

Norme metodologice:
193. Veniturile obtinute de persoanele fizice nerezidente din Romania din activitati dependente se impoziteaza separat pe fiecare sursa/loc de realizare, impozitul lunar calculat fiind impozit final. Dupa incheierea anului fiscal, organul fiscal va elibera documentul care atesta venitul realizat si impozitul platit pentru anul fiscal respectiv, la cererea contribuabilului.
Profesorii si cercetatorii nerezidenti care desfasoara o activitate in Romania ce depaseste perioada de scutire stabilita prin conventiile de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu diverse state se impun pentru veniturile realizate in intervalul de timp ce depaseste perioada de scutire, potrivit titlului III din Codul fiscal.”

26. Dupa punctul 193 se introduce un nou punct, punctul 193^1, cu urmatorul cuprins:
“193^1. Veniturile din activitati dependente obtinute ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania de persoane fizice rezidente ale unor state cu care Romania nu are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri si platite de angajatori rezidenti sau nerezidenti se impoziteaza in Romania din prima zi de desfasurare a activitatii. De asemenea, se impun din prima zi de desfasurare a activitatii dependente in Romania si veniturile obtinute de persoanele fizice care nu fac dovada rezidentei intr-un stat cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.”

27. La punctul 194, literele a) si b) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“194. a) În aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania se impun daca persoana fizica este prezenta in Romania una sau mai multe perioade de timp ce depasesc in total 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain si numai daca respectiva persoana fizica face dovada rezidentei in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri.
b) În aplicarea prevederilor conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu un stat strain, veniturile din activitati dependente realizate de persoane fizice nerezidente care isi desfasoara activitatea in Romania si sunt prezente in Romania o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza sau in perioada si conditiile mentionate in conventia de evitare a dublei impuneri incheiata de Romania cu statul strain se impun in Romania daca este indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
- salariul este platit de un angajator care este rezident sau in numele acestuia;
- salariul este suportat de un sediu permanent pe care angajatorul nerezident il are in Romania (veniturile salariale reprezinta cheltuiala deductibila a unui sediu permanent in Romania).”

28. Punctele 196 si 197 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“196. Contribuabilii platiti din strainatate de un angajator nerezident care isi prelungesc perioada de sedere in Romania, precum si cei care, prin prezente repetate in Romania, depasesc 183 de zile sau perioada mentionata in conventiile de evitare a dublei impuneri sunt obligati sa instiinteze in scris organul fiscal competent despre depasirea acestui termen, caz in care datoreaza impozit din prima zi pentru veniturile realizate ca urmare a desfasurarii activitatii in Romania.
197. În situatia in care persoanele fizice care au desfasurat activitatea in Romania intr-o perioada mai mica de 183 de zile in orice perioada de 12 luni consecutive care se incheie in anul calendaristic in cauza ori in perioada si conditiile mentionate in conventiile de evitare a dublei impuneri si au fost platite din strainatate isi prelungesc perioada de sedere in Romania peste 183 de zile sau peste perioada mentionata in conventie, impozitul pe veniturile din salarii pentru activitatea desfasurata in Romania este datorat incepand cu prima zi de sosire in Romania. În acest caz, contribuabilul depune la organul fiscal competent declaratii lunare de impunere, care vor cuprinde veniturile lunare realizate in perioada anterioara prelungirii sederii in Romania, in termen de 15 zile de la ultima zi a perioadei de 183 de zile expirate sau a perioadei mentionate in conventie.
În situatia in care beneficiarul venitului realizeaza salariul intr-o suma globala pe un interval de timp, dupa ce a expirat perioada de 183 de zile sau perioada mentionata in conventie, sumele inscrise in declaratii se pot stabili la nivelul unei medii lunare, respectiv suma globala a salariului declarat impartita la numarul de luni din acea perioada.”

29. Punctul 203 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
Creditul fiscal extern
Art. 91 [...]
(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain in care s-a platit impozitul;
b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;
c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.
[...]

Norme metodologice:
203. Persoanele fizice rezidente romane cu domiciliul in Romania si persoanele fizice prevazute la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal sunt supuse impozitarii in Romania pentru veniturile din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate.
În situatia in care, pentru veniturile din strainatate de natura celor prevazute la art. 41 lit. a), c) si f) din Codul fiscal, statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si-a exercitat dreptul de impunere, aceste persoane au dreptul sa deduca, pentru fiecare sursa de venit, din impozitul pe venit datorat in Romania impozitul pe venit platit in strainatate, in conditiile prevazute de Codul fiscal.
Veniturile din strainatate realizate de contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si de cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, precum si impozitul aferent, a carui plata in strainatate este atestata cu document justificativ eliberat de autoritatea competenta a statului strain cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, exprimate in unitatile monetare proprii fiecarui stat, se vor transforma in lei la cursul de schimb mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei din anul de realizare a venitului respectiv.”

30. Punctele 205-209 se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“205. Pentru veniturile realizate in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri si care nu au fost globalizate in vederea impozitarii, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit platit in strainatate, dar nu mai mult decat cel datorat pentru un venit similar in Romania, potrivit Codului fiscal.
206. Daca suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mare decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta care se deduce este la nivelul impozitului platit in strainatate. În situatia in care suma reprezentand creditul fiscal extern este mai mica decat impozitul platit in statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, suma recunoscuta reprezentand creditul fiscal extern acordat este la nivelul sumei calculate conform pct. 204.
207. Calcularea creditului fiscal extern se face de contribuabil separat pe fiecare sursa de venit. În situatia in care contribuabilul in cauza obtine venituri din strainatate din mai multe state cu care Romania are incheiate conventii de evitare a dublei impuneri, creditul extern admis a fi dedus din impozitul datorat in Romania se va calcula, potrivit procedurii de mai sus, pentru fiecare sursa de venit si pe fiecare tara.
208. În cazul veniturilor prevazute la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal extern se acorda pentru fiecare venit similar din Romania. Creditul fiscal extern pentru veniturile din statul cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri, a caror impunere in Romania este finala, se va acorda astfel:
a) in situatia in care in strainatate cota de impozit este mai mare decat cea prevazuta in titlul III din Codul fiscal pentru un venit similar, creditul fiscal extern este limitat la impozitul pe venit calculat, aplicandu-se cota prevazuta in acest titlu;
b) in situatia in care cota de impozit este mai mica in strainatate decat cota de impozit pentru un venit similar din Romania, creditul fiscal extern este calculat la nivelul impozitului platit in strainatate, iar impozitul anual ramas de achitat in Romania se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe venit calculat aplicandu-se cota de impozit prevazuta la titlul III din Codul fiscal si impozitul pe venit platit in strainatate pentru venitul realizat in strainatate.
Pentru veniturile prevazute la art. 41 lit. d), e), g) si h) din Codul fiscal, creditul fiscal se acorda potrivit prevederilor pct. 205.
209. Contribuabilii prevazuti la art. 40 alin. (1) lit. a) si cei prevazuti la art. 40 alin. (2) din Codul fiscal, care desfasoara activitate salariala in strainatate si sunt platiti pentru activitatea salariala desfasurata in strainatate de catre angajatorul roman, se impun in Romania pentru veniturile realizate din activitatea salariala desfasurata in strainatate.
În cazul in care acelasi venit din salarii este supus impunerii atat in Romania, cat si in strainatate, statului strain revenindu-i dreptul de impunere potrivit conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu respectivul stat, organul fiscal competent din Romania va proceda la regularizarea impozitului datorat de rezidentul roman, pe baza cererii depuse. În vederea regularizarii impozitului, contribuabilii care au fost impusi pentru aceleasi venituri obtinute din salarii atat in Romania, cat si in alt stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri vor depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, impreuna cu cererea de restituire, urmatoarele documente justificative:
a) fisa fiscala intocmita de angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu permanent in Romania care efectueaza plati de natura salariala;
b) certificatul de atestare a impozitului platit in strainatate de contribuabil, eliberat de autoritatea competenta a statului strain, sau orice alt document justificativ privind venitul realizat si impozitul platit in celalalt stat, eliberat de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul;
c) contractul de detasare;
d) orice alte documente ce pot sta la baza determinarii sumei impozitului platit in strainatate pentru veniturile platite de angajatorul rezident in Romania sau de catre un sediu permanent in Romania.
Procedura de regularizare a impozitului datorat de rezidentul roman se va stabili prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Veniturile din activitati dependente desfasurate in strainatate si platite de un angajator nerezident nu sunt impozabile in Romania potrivit prevederilor Codului fiscal si nu fac obiectul creditului fiscal extern.”

31. Dupa punctul 209 se introduce un nou punct, punctul 209^1, cu urmatorul cuprins:
“209^1. Cand o persoana fizica rezidenta in Romania obtine venituri care in conformitate cu prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate de Romania cu statul strain sunt supuse impozitului pe venit in statul strain, pentru evitarea dublei impuneri se va aplica metoda prevazuta in conventie, respectiv metoda creditului sau metoda scutirii, dupa caz.”

32. Punctul 210 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“210. La sfarsitul anului fiscal vizat, contribuabilul anexeaza la declaratia de impunere documentele justificative privind venitul realizat si impozitul platit, eliberate de autoritatea competenta din tara in care s-a obtinut venitul si cu care Romania are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri. Aceste documente sunt utilizate pentru aplicarea metodelor de evitare a dublei impuneri prevazute in conventiile de evitare a dublei impuneri.”

33. Dupa punctul 211 se introduc doua noi puncte, punctele 212 si 213, cu urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
Dispozitii tranzitorii
Art. 94 [...]
(4) Prevederile art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (1) lit. a) si alin. (2) lit. a) se vor aplica corespunzator incepand cu 1 iulie 2010.

Norme metodologice:
212. Pentru anul 2010, in situatia in care venitul net din activitati independente stabilit pe baza normei de venit este inferior salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu 12, directiile generale ale finantelor publice teritoriale au obligatia recalcularii normelor de venit, astfel:
a) pentru perioada 1 ianuarie 2010-30 iunie 2010, venitul net determinat pe baza normei de venit este egal cu norma de venit anuala stabilita in anul 2009 pentru anul 2010 impartita la 2;
b) pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010, venitul net aferent perioadei reprezinta jumatate din norma anuala de venit, norma anuala determinata prin inmultirea nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata inmultit cu 12, corectata potrivit prevederilor pct. 42^2.
În acest caz, organul fiscal competent are obligatia recalcularii platilor anticipate.
213. Pentru anul 2010, venitul net anual pentru veniturile din drepturile de proprietate intelectuala se determina astfel:
La stabilirea venitului net/pierderii aferent/aferente fiecarei perioade 1 ianuarie – 30 iunie, respectiv 1 iulie – 31 decembrie 2010, se va lua in calcul venitul brut, cota de cheltuiala forfetara si contributiile sociale obligatorii platite, aferente fiecarei perioade.
Venitul net anual aferent anului 2010 se determina prin insumarea veniturilor nete stabilite pentru fiecare dintre cele doua perioade.”

D. Titlul IV “Impozitul pe veniturile microintreprinderilor”, alcatuit din punctele 1-17, se abroga.

E. Titlul V “Impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti si impozitul pe reprezentantele firmelor straine infiintate in Romania”

1. Punctul 9^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
(2) Impozitul datorat se calculeaza prin aplicarea urmatoarelor cote asupra veniturilor brute:
a) 10% pentru veniturile din dobanzi si redevente, daca beneficiarul efectiv al acestor venituri este o persoana juridica rezidenta intr-un stat membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, sau un sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau al Asociatiei Europene a Liberului Schimb. Aceasta cota de impunere se aplica in perioada de tranzitie de la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana si pana la data de 31 decembrie 2010, cu conditia ca beneficiarul efectiv al dobanzilor sau redeventelor sa detina minimum 25% din valoarea/numarul titlurilor de participare la persoana juridica romana, pe o perioada neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dobanzii sau redeventelor;
b) 10% pentru dividendele platite de o intreprindere, care este persoana juridica romana sau persoana juridica cu sediul social in Romania, infiintata potrivit legislatiei europene, unei persoane juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau in unul dintre statele Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, ori unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau dintr-un stat al Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul Norvegiei, situat intr-un alt stat membru al Uniunii Europene ori al Asociatiei Europene a Liberului Schimb;
c) 25% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);
d) 16% in cazul oricaror altor venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.
(3) Prin derogare de la alin. (2), impozitul ce trebuie retinut se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru veniturile ce reprezinta remuneratii primite de nerezidenti care au calitatea de administrator, fondator sau membru al consiliului de administratie al unei persoane juridice romane, potrivit art. 57;
b) pentru veniturile din pensii primite de la bugetul asigurarilor sociale sau de la bugetul de stat, potrivit art. 70.
(4) Impozitul se calculeaza, respectiv se retine in momentul platii venitului si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care s-a platit venitul. Impozitul se calculeaza, se retine si se plateste, in lei, la bugetul de stat, la cursul de schimb al pietei valutare comunicat de Banca Nationala a Romaniei, valabil in ziua retinerii impozitului pentru nerezidenti. În cazul dividendelor distribuite, dar care nu au fost platite actionarilor sau asociatilor pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende se declara si se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.

Norme metodologice:
9^1. Veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, realizate incepand cu data de 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din suma acestora, indiferent de data constituirii raportului juridic.
Veniturile sub forma de dobanzi realizate pana la data de 30 iunie 2010 inclusiv sunt venituri neimpozabile.
Baza de calcul asupra careia se aplica cota de impozit de 16% este constituita din veniturile calculate incepand cu data de 1 iulie 2010 pana la data scadentei depozitului si inregistrate in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Aceleasi prevederi se aplica si in cazul dobanzilor aferente depozitelor la vedere, conturilor curente, certificatelor de depozit si altor instrumente de economisire.
Cota de 16% se aplica si altor venituri de natura dobanzilor, cum ar fi: dobanzile la credite, dobanzile in cazul contractelor de leasing financiar, dobanzile la creditele intragrup, precum si dobanzilor aferente depozitelor colaterale, conturilor escrow, considerate dobanzi pentru depozite la termen potrivit normelor Bancii Nationale a Romaniei, dobanda la instrumente/titluri de creanta emise de societatile comerciale romane, constituite potrivit Legii nr. 31/1990 , republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

2. La punctul 9^6, literele a)-d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“9^6. a) Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul valorilor mobiliare in cazul societatilor inchise si din transferul partilor sociale, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei valori mobiliare/parti sociale sunt transferate.
În cazul persoanelor fizice nerezidente care obtin castiguri din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. (13) alin. (1) se depune la reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va anexa la declaratia de impunere.
Pentru aplicarea prevederilor conventiilor de evitare a dublei impuneri in cazul castigurilor din transferul titlurilor de participare obtinute de o persoana juridica nerezidenta, atunci cand acest castig este generat de transferul titlurilor de participare, certificatul de rezidenta fiscala sau documentul prevazut la pct. 13 alin. (1) prezentat de nerezident se depune la reprezentantul lui fiscal/imputernicitul desemnat in Romania pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative. O copie a certificatului de rezidenta fiscala sau a documentului prevazut la pct. 13 alin. (1), legalizata si tradusa de organul autorizat din Romania, se va depune si la societatea ale carei titluri de participare sunt transferate.
b) În cazul in care dobanditorul valorilor mobiliare ale unei societati inchise sau al partilor sociale este o persoana juridica nerezidenta/persoana fizica nerezidenta, iar beneficiarul castigurilor din transferul acestor valori mobiliare, respectiv al partilor sociale este o persoana fizica rezidenta, obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului pe castigul determinat din transferul acestor valori mobiliare sau parti sociale revine dobanditorului, respectiv persoanei juridice nerezidente/persoanei fizice nerezidente, direct sau prin reprezentat fiscal/imputernicit, desemnat conform legii pentru indeplinirea obligatiilor fiscale si declarative.
c) În cazul tranzactiilor cu titluri de valoare, respectiv titluri de participare efectuate intre nerezidenti, sunt aplicabile prevederile mentionate in titlurile II si III din Codul fiscal in ceea ce priveste obligatiile de calcul, retinere si virare a impozitului in conditiile neprezentarii certificatului de rezidenta fiscala sau atunci cand Romania nu are incheiata conventie de evitare a dublei impuneri cu statul de rezidenta al beneficiarului castigurilor din transferul titlurilor de valoare, respectiv al titlurilor de participare ori in cazul in care, prin conventie, Romania are dreptul de impunere asupra castigului.
d) În cazul in care transferul oricaror titluri de valoare, detinute de o persoana fizica nerezidenta, se realizeaza printr-un intermediar, obligatia de calcul si virare a impozitului pe castigul din transferul unor astfel de titluri, precum si celelalte obligatii declarative revin beneficiarului nerezident al castigului sau reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar pentru cazurile prevazute astfel in titlul III din Codul fiscal. În acest caz, intermediarul va indeplini obligatiile ce ii revin potrivit art. 66 alin. (6) din Codul fiscal, iar beneficiarul nerezident al castigului sau reprezentantul fiscal/imputernicitul desemnat va depune declaratia de impunere, va calcula si va vira impozitul pe castigul din transferul unor astfel de titluri si va anexa la declaratia de impunere certificatul de rezidenta fiscala.
În situatiile prevazute in mod expres in titlul III din Codul fiscal, cand intermediarul are obligatia de a calcula, de a retine si de a vira impozitul pe castigul din transferul oricaror titluri de valoare, acesta are obligatia de a pastra certificatul de rezidenta fiscala al beneficiarului venitului, precum si de a indeplini celelalte obligatii declarative.
În situatia in care beneficiarul castigului din transferul oricaror titluri de valoare este o persoana fizica nerezidenta, iar transferul acestor titluri nu se face printr-un intermediar, obligatia de calcul, retinere si virare a impozitului, precum si celelalte obligatii declarative si de pastrare a certificatului de rezidenta fiscala al beneficiarului castigului revin, dupa caz, reprezentantului fiscal/imputernicitului desemnat de beneficiar.”

3. Punctele 9^7, 9^8, 9^12, 9^14 si 11 se abroga.

F. Titlul VI “Taxa pe valoarea adaugata”

1. La punctul 3, dupa alineatul (7) se introduce un alineat nou, alineatul (7^1), cu urmatorul cuprins:
“(7^1) În sensul art. 127 alin. (3) din Codul fiscal, se considera ca nu actioneaza de o maniera independenta persoana care desfasoara o activitate dependenta potrivit art. 7 din Codul fiscal.”

G. Titlul IX “Impozite si taxe locale”

1. Punctul 35 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Codul fiscal:
Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri
Art. 252. – (1) Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza:
a) cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) Nu intra sub incidenta alin. (1) persoanele fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala.
(3) În cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
(4) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.

Norme metodologice:
“35. Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care au in proprietate mai multe cladiri, in afara celei/celor situate la adresa de domiciliu, se majoreaza conform prevederilor art. 252 alin. (1)-(3) din Codul fiscal.”

2. Punctele 36 si 37 se abroga.

3. Punctul 38 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“38. (1) O persoana fizica ce are in proprietate doua cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei/celor de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza prin inmultirea impozitului pe cladiri, determinat potrivit art. 251 din Codul fiscal, cu 65% sau, pentru usurarea calculului, prin inmultirea cu 1,65.
(2) Exemplu de calcul pentru impozitul pe cladiri aferent anului 2011, in cazul unui apartament, care reprezinta prima cladire in afara celei/celor de la adresa de domiciliu, proprietatea unei persoane fizice, corespunzator alin. (1) lit. b):

A. Date despre apartament:
a) rangul localitatii unde este situat apartamentul: 0;
b) teritoriul unde se afla: in intravilan;
c) zona in cadrul localitatii, potrivit incadrarii prevazute la lit. b): A;
d) suprafata utila a apartamentului: 107,44 mý;
e) tipul cladirii: cu pereti din caramida arsa si dotata cu toate cele 4 instalatii prevazute la pct. 29 alin. (1) lit. a);
f) amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente;
g) data finalizarii: 31 decembrie 1950;
h) prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
i) Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat, in anul 2010 pentru anul 2011, majorarea impozitului pe cladiri cu 20%.

B. Explicatii privind modul de calcul al impozitului pe cladiri, astfel cum rezulta din economia textului art. 251, 252 si 287 din Codul fiscal:
1. Aplicarea prevederilor art. 251 se face dupa cum urmeaza:
1.1. Se determina suprafata construita desfasurata a apartamentului prin inmultirea suprafetei utile cu coeficientul de transformare de 1,20, respectiv: 107,44 mý x 1,20 = 128,928 mý, deoarece dimensiunile exterioare ale apartamentului nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, acesta avand pereti comuni cu apartamentele invecinate, potrivit prevederilor art. 251 alin. (9) din Codul fiscal, coroborate cu cele ale pct. 31 din prezentele norme metodologice.
1.2. Se determina valoarea impozabila a acestui apartament:
1.2.1. Suprafata construita desfasurata prevazuta la pct. 1 se inmulteste cu valoarea corespunzatoare cladirii cu pereti din caramida arsa, dotata cu toate cele 4 instalatii, respectiv cea din tabloul prevazut la pct. 11 alin. (3) – nivelurile stabilite in anul 2010 pentru anul 2011, astfel: 128,928 mý x 806 lei/mý = 103.915,968 lei.
1.2.2. Se identifica coeficientul de corectie din tabelul prevazut la art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, corespunzator zonei A si rangului 0, respectiv 2,60; deoarece apartamentul este amplasat intr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, potrivit prevederilor art. 251 alin. (6) din Codul fiscal, acest coeficient de corectie se reduce cu 0,10, determinand astfel coeficientul de corectie specific acestui apartament: 2,60 – 0,10 = 2,50.
1.2.3. Potrivit prevederilor art. 251 alin. (5) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 2.1 se ajusteaza cu coeficientul de corectie determinat la subpct. 1.2.2, respectiv: 103.915,968 lei x 2,50 = 259.789,92 lei.
1.2.4. Apartamentul fiind finalizat inainte de 1 ianuarie 1951, potrivit prevederilor art. 251 alin. (7) din Codul fiscal, valoarea impozabila determinata la subpct. 1.2.3 se reduce cu 20% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,80, respectiv: 259.789,92 lei x 0,80 = 207.831,936 lei.
2. Aplicarea prevederilor art. 287 din Codul fiscal se face dupa cum urmeaza:
2.1. Potrivit art. 251 alin. (1) din Codul fiscal, asupra valorii impozabile a apartamentului, determinata la subpct. 1.2.4, se aplica cota de impozitare prevazuta la art. 251 alin. (2) din Codul fiscal de 0,1% sau, pentru usurarea calculului, valoarea impozabila se inmulteste cu 0,001, respectiv: 207.831,936 lei x 0,001 = 207,832 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,832 lei se rotunjeste prin adaos la numarul intreg, iar impozitul astfel calculat este de 208 lei.
2.2. Deoarece, in anul 2010 pentru anul 2011, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a hotarat majorarea impozitului pe cladiri cu 20%, impozitul determinat la subpct. 2.1 se majoreaza cu acest procent, conform urmatoarei formule de calcul:

I(2011) = I(calc. Subp.2.1) + p% x I(calc. Subp.2.1),

unde:
I(2011) – impozitul calculat potrivit art. 251 din Codul fiscal, majorat cu procentul stabilit de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti potrivit art. 287 din Codul fiscal pentru anul 2011;
I(calc. Subp.2.1) – impozitul calculat conform subpct. 2.1;
p% – procentul de majorare a impozitului pentru anul urmator, ce poate lua valori intre 0% si 20%, stabilit de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti pentru anul urmator, respectiv pentru anul 2011 de 20%.
Pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,20, respectiv: 208 lei x 1,20 = 249,6 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (1), fractiunea de 0,6 lei depasind 50 de bani se rotunjeste la 1 leu, impozitul pe cladiri astfel determinat se rotunjeste prin adaos la numarul intreg, la 250 lei.

3. Aplicarea prevederilor art. 252 din Codul fiscal se face dupa cum urmeaza:
Potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, deoarece apartamentul este prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri determinat la subpct. 2.2 se majoreaza cu 65% sau, pentru usurarea calculului, impozitul pe cladiri se inmulteste cu 1,65, respectiv: 250 lei x 1,65 = 412,5 lei; potrivit prevederilor pct. 15 alin. (2) si alin. (3) lit. c), fractiunea de 0,5 lei se rotunjeste prin adaos la numarul intreg, iar impozitul astfel calculat, datorat pentru anul 2011, este de 413 lei.”

4. Punctul 39 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“39. O persoana fizica ce detine in proprietate 3 cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se determina potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal se determina prin aplicarea etapelor reglementate la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 1 si 2, dupa care se aplica urmatorul algoritm de calcul:
250 + (150% x 250) = 625 lei,
unde:
250 – impozitul rezultat in urma calculului prevazut la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 2.1;
150% – procentul cu care se majoreaza impozitul pe cladiri conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal.
Pentru usurarea calculului, impozitul majorat se poate determina si dupa urmatorul calcul: 250 x 2,5 = 625 lei.”

5. Punctul 40 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“40. O persoana fizica ce detine in proprietate 4 sau mai multe cladiri datoreaza impozit pe cladiri dupa cum urmeaza:
a) pentru cladirea/cladirile de la adresa de domiciliu, impozitul pe cladiri se determina potrivit art. 251 din Codul fiscal;
b) pentru cea de-a doua cladire, care este prima in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal se calculeaza potrivit pct. 38 alin. (2);
c) pentru cea de-a treia cladire, care este a doua in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit c) din Codul fiscal se calculeaza potrivit pct. 39 lit. c);
d) incepand cu cea de-a patra cladire, care este a treia in afara celei de la adresa de domiciliu, presupunand ca are aceleasi caracteristici tehnice ca si cea prevazuta la pct. 38 alin. (2) lit. A, impozitul pe cladiri majorat potrivit art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal se calculeaza dupa urmatorul calcul:
250 + (300% x 250) = 1.000 lei,
unde:
250 – impozitul rezultat in urma calculului prevazut la pct. 38 alin. (2) lit. B subpct. 2.2;
300% – procentul cu care se majoreaza impozitul pe cladiri, conform prevederilor art. 252 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal.
Pentru usurarea calculului, impozitul majorat se poate determina si dupa urmatorul algoritm de calcul: 250 x 4,0 = 1.000 lei.”

6. Punctul 41 se abroga.

7. Punctul 42 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“42. (1) În cazul cladirilor aflate in proprietate comuna, coproprietarii avand determinate cotele-parti din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte proportional cotelor-parti respective, iar asupra partii din impozit rezultate se aplica majorarea prevazuta la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.
(2) În cazul cladirilor aflate in proprietate comuna, coproprietarii neavand stabilite cotele-parti din cladire, impozitul calculat potrivit prevederilor art. 251 din Codul fiscal se imparte la numarul de coproprietari, iar asupra partii din impozit rezultate in urma impartirii se aplica, dupa caz, majorarea prevazuta la art. 252 alin. (1) din Codul fiscal in functie de ordinea in care aceste cote-parti au fost dobandite, potrivit alin. (3) al aceluiasi articol, rezultand astfel impozitul pe cladiri datorat de fiecare contribuabil.”

8. Punctul 43 se abroga.

9. Punctul 45 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“45. Majorarea impozitului pe cladiri, potrivit art. 287 din Codul fiscal, se calculeaza si in cazul persoanelor fizice straine care detin pe teritoriul Romaniei mai multe cladiri, ordinea acestora fiind determinata de succesiunea in timp a dobandirii lor, cu obligativitatea depunerii declaratiei speciale.”

10. Punctul 46 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“46. (1) Pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, ordinea in care proprietatile au fost dobandite se determina in functie de anul dobandirii cladirii, indiferent sub ce forma, rezultat din documentele care atesta calitatea de proprietar.
(2) În cazul instrainarii uneia dintre cladirile care intra sub incidenta prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, pentru calculul impozitului majorat, ordinea in care proprietatile au fost dobandite se stabileste potrivit noii situatii juridice.
(3) Impozitul pe cladiri datorat de persoanele fizice care detin in proprietate mai multe cladiri, dobandite prin succesiune legala, nu se majoreaza. Cladirile dobandite prin succesiune legala se iau in calcul la determinarea ordinii de dobandire, necesara stabilirii majorarii impozitului pe cladiri, potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal.
(4) În cazul in care in acelasi bloc o persoana fizica detine in proprietate mai multe apartamente, pentru calculul impozitului pe cladiri majorat potrivit prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare apartament este asimilat unei cladiri.”

11. Punctul 47 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“47. În cazul in care in acelasi an se dobandesc mai multe cladiri, ordinea este determinata de data dobandirii.”

12. Punctul 48 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“48. În cazul in care la aceeasi data se dobandesc mai multe cladiri, ordinea este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.”

13. Punctul 49 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“49. În cazul persoanei fizice care detine in proprietate mai multe cladiri, iar domiciliul sau nu corespunde cu adresa niciuneia dintre aceste cladiri, prima cladire dobandita in ordinea stabilita potrivit prevederilor pct. 40 este asimilata cladirii de la adresa de domiciliu.”

14. La punctul 50, alineatele (1) si (2) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“50. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, in cazul persoanelor fizice care au in proprietate mai multe cladiri, in afara celor aflate la adresa de domiciliu, corespunde modelului aprobat.
(2) Declaratia speciala se depune la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale din unitatile administrativ-teritoriale unde sunt situate cladirile.”

15. Dupa punctul 50 se introduce un nou punct, punctul 50^1, cu urmatorul cuprins:
“50^1. (1) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal si datorat de persoanele fizice, pentru perioade anterioare datei de 30 iunie 2010, este cea prevazuta in anexa nr. 1 «Model 2009 ITL 026» la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul administratiei si internelor, si al ministrului finantelor publice nr. 75/767/2009 privind aprobarea unor formulare tipizate pentru activitatea de colectare a impozitelor si taxelor locale, desfasurata de catre organele fiscale locale, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 364 si 364 bis din 29 mai 2009.
(2) Declaratia speciala pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat potrivit art. 252 din Codul fiscal si datorat de persoanele fizice, ulterior datei de 1 iulie 2010, este «Model ITL 2010-104», prevazuta in anexa nr. 2 la prezentul titlu.”

16. Punctul 51 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“51. Cladirile distincte situate la aceeasi adresa, proprietatea aceleiasi persoane fizice, nu intra sub incidenta prevederilor art. 252 din Codul fiscal.”

17. Dupa punctul 51 se introduce un nou punct, punctul 51^1, cu urmatorul cuprins:
“51^1. (1) Pentru aplicarea prevederilor art. 252 alin. (1) din Codul fiscal, compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale au obligatia:
a) sa identifice contribuabilii care au in proprietate cladiri in unitatea/subdiviziunea administrativ-teritoriala aflata in raza de competenta a acestora si care au adresa de domiciliu in alte unitati/subdiviziuni administrativ-teritoriale;
b) sa intocmeasca si sa comunice situatiile cu cazurile constatate conform lit. a) celorlalte compartimente de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale.
(2) Compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale competente prevazute la alin. (1) au obligatia de a transmite lunar, pana la data de 10 a lunii in curs pentru luna anterioara, situatiile prevazute la alin. (1) lit. b) compartimentelor de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale competente.”

18.Dupa punctul 72 se introduce un nou punct, punctul 72^1, cu urmatorul cuprins:
“72^1. Pentru anul 2010, in vederea stabilirii diferentei de impozit pe cladiri conform prevederilor art. 252 din Codul fiscal, se aplica urmatoarele prevederi:
a) se calculeaza impozitul pe cladiri pentru intregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, in conformitate cu pct. 38-51 din prezentul titlu, cu exceptia contribuabililor care au transmis deja dreptul de proprietate asupra imobilului pana la data de 30 iunie 2010;
b) se calculeaza diferentele de impozit, proportional cu perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010, conform urmatoarelor situatii:
1. În cazul in care contribuabilul a achitat integral impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pana la data de 31 martie 2010, pentru care a beneficiat de bonificatia legal acordata, se procedeaza dupa cum urmeaza:
1.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – [I(achitat) + B]
I(d) = ───────────────────────── x 6 ,
12
unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(achitat) – impozitul datorat pe anul 2010 conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010, diminuat cu bonificatia acordata ca urmare a achitarii integrale pana la 31 martie 2010;
B – bonificatia acordata ca urmare a achitarii integrale a impozitului pe cladiri calculat conform prevederilor legale, anterior datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit.
1.2. În cazul in care diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 1.1 este achitata integral pana la data de 30 septembrie 2010, contribuabilul beneficiaza de diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
1.3. În cazul in care contribuabilul nu achita diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 1.1 pana la data de 31 decembrie 2010, incepand cu ziua urmatoare, contribuabilul datoreaza accesorii pana la data platii.
2. În cazul in care contribuabilul a achitat impozitul datorat pentru semestrul I, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pana la data de 31 martie 2010, se procedeaza dupa cum urmeaza:
2.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – [(I(achitatS1) + I(datoratS2)]
I(d) = ───────────────────────────────────── x 6 ,
12

unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(achitatS1) – impozitul datorat si achitat pentru semestrul I al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
I(datoratS2) – impozitul datorat si neachitat pentru semestrul II al anului 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit.
2.2. În cazul in care contribuabilul achita integral pana la data de 30 septembrie 2010 atat impozitul datorat pentru semestrul II, calculat conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , cat si diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 2.1, atunci pentru diferenta de impozit contribuabilul beneficiaza de diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
2.3. În cazul in care contribuabilul nu achita integral sumele datorate cu titlu de impozit pe cladiri pana la data de 30 septembrie 2010, atunci pentru diferenta de impozit calculata conform pct. 2.1 contribuabilul nu beneficiaza de bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
3. În cazul in care contribuabilul nu a achitat impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , dar il achita integral pana la data de 30 septembrie 2010, pana la aceeasi data achitand si diferenta de impozit calculata si datorata conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , atunci se procedeaza dupa cum urmeaza:
3.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – I(2010)
I(d) = ─────────────── x 6 ,
12

unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010-31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(2010) – impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit.
3.2. În cazul in care contribuabilul achita integral pana la data de 30 septembrie 2010 atat impozitul datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , cat si diferenta de impozit calculata conform prevederilor pct. 3.1, atunci pentru diferenta de impozit contribuabilul beneficiaza de diminuarea diferentei de impozit datorat cu bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
3.3. În cazul in care contribuabilul nu achita integral sumele datorate cu titlu de impozit pe cladiri pana la data de 30 septembrie 2010, atunci pentru diferenta de impozit calculata conform pct. 3.1 contribuabilul nu beneficiaza de bonificatia stabilita de autoritatile deliberative.
4. În cazul in care contribuabilul nu a achitat impozitul datorat, calculat conform prevederilor anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pana la data de 30 septembrie 2010 si nici diferenta de impozit calculata si datorata conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , atunci se procedeaza dupa cum urmeaza:
4.1. Se calculeaza diferenta de impozit potrivit urmatoarei formule de calcul:

I(c) – I(2010)
I(d) = ─────────────── x 6 ,
12

unde:
I(d) – diferenta de impozit datorat pentru perioada 1 iulie 2010 – 31 decembrie 2010;
I(c) – impozitul calculat conform prevederilor lit. a);
I(2010) – impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, calculat conform prevederilor legale anterioare datei de 1 iulie 2010;
12 – numarul de luni ale unui an calendaristic;
6 – numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, pentru care se stabileste diferenta de impozit
4.2. Suma dintre impozitul calculat si datorat pentru anul 2010, conform prevederilor legale anterioare intrarii in vigoare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , si diferenta de impozit calculat conform pct. 4.1 reprezinta sarcina fiscala a contribuabilului pentru anul fiscal 2010, pentru care se datoreaza accesorii, conform prevederilor legale in vigoare, de la data celor 3 scadente de plata, respectiv 31 martie, 30 septembrie si 31 decembrie 2010, proportional cu impozitul datorat la scadenta.”

19. Dupa punctul 119 se introduce un nou punct, punctul 119^1 , cu urmatorul cuprins:
“119^1. Orice persoana fizica sau persoana juridica ce a dobandit/instrainat dreptul de proprietate asupra unui mijloc de transport are obligatia sa depuna declaratia fiscala la compartimentul de specialitate al autoritatilor administratiei publice locale in a carui raza de competenta isi are domiciliul fiscal, indiferent de durata detinerii mijlocului de transport respectiv, chiar si in cazul in care, in aceeasi zi, imediat dupa dobandire, are loc instrainarea acestui obiect impozabil.”

20. Dupa punctul 129 se introduce un nou punct, punctul 129^1, cu urmatorul cuprins:
“129^1. (1) Pentru anul 2010, in vederea stabilirii diferentei de impozit pe mijloacele de transport, conform prevederilor art. 263 alin. (2) din Codul fiscal, se aplica in mod corespunzator prevederile art. 72^1, cu exceptia lit. a), dupa cum urmeaza:
- se calculeaza impozitul pe mijloacele de transport pentru intregul an 2010, majorat conform prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 , pe baza prevederilor pct. 107-110, cu exceptia celor care au transmis dreptul de proprietate asupra mijloacelor de transport pana la data de 30 iunie 2010.
(2) Hotararile consiliilor locale privind nivelul impozitului pe mijloacele de transport cu capacitate cilindrica de pana la 2.000 cmc, adoptate pentru anul fiscal 2010, raman aplicabile si dupa data de 1 iulie 2010.”

21. Dupa anexa “Tabloul cuprinzand valorile impozabile, impozitele si taxele locale, alte taxe asimilate acestora, precum si amenzile aplicabile incepand cu anul fiscal 2010″ se introduce o noua anexa, anexa nr. 2, avand continutul prevazut in anexa nr. 1 la prezenta hotarare.

ART. II
Se aproba Normele metodologice de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 431 din 28 iunie 2010, prevazute in anexa nr. 2 la prezenta hotarare.
ART. III
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta hotarare.
ART. IV
Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta hotarare, va fi republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneaza: —————
Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga
Ministrul muncii, familiei si protectiei sociale, Mihai Constantin Seitan
p. Ministrul sanatatii, Raed Arafat subsecretar de stat
Bucuresti, 2 august 2010.
Nr. 791.

ANEXA 1 (Anexa nr. 2 la Normele metodologice de aplicare a titlului IX din Codul fiscal)

┌──────────────┐                                                        ┌────────────────────┐
│Stema unitatii│                                                        │Model ITL 2010 - 104│
│administrativ-│                     ROMANIA                            └────────────────────┘
│ teritoriale  │               Comuna/Orasul/Municipiul/sectorul
└──────────────┘           Denumirea compartimentului de specialitate
Codul de identificare fiscala ......
Adresa/Cont IBAN/tel/fax/e-mail                                             Nr. ..../.../20...

DECLATATIA SPECIALA DE IMPUNERE
pentru stabilirea impozitului pe cladiri majorat, in cazul
persoanelor fizice detinatoare a mai multor cladiri, in conformitate
cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 59/2010 pentru
modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Subsemnatul(a) …………. identificat prin C.I./B.I./C.I.P./Pasaport seria …. nr. ……,
C.I.F.*) ………… domiciliat in ROMANIA/………., judetul ………., codul postal …….,
municipiul/orasul/comuna …………, satul/sectorul ………, str. ……….., nr. …..,
bl. ….., sc. ….., et. …., ap. ….., tel/fax ….., e-mail ………, declar ca detin in
proprietate urmatoarele cladiri, inscrise in ordinea numerica determinata in functie de anul
dobandirii:

┌────┬────────────────────┬─────────────────────────────────────────────┬─────────┬───────────┬─────────┐
│    │                    │                                             │         │   Supr.   │         │
│ Nr.│                    │                                             │Suprafata│  constr.  │  Cota   │
│crt.│Judetul/Municipiul  │                     Adresa                  │  utila  │desfasurata│parte din│
│    │   Bucuresti        │         unde este situata cladirea          │  (mý)   │   (mý)    │ proprie-│
│    │Localitatea/Sectorul│                                             ├─────────┼───────────┤  tate   │
│    │                    │                                             │Supr.    │   Anul    │         │
│    │                    │                                             │constr.  │dobandirii │fractie/%│
│    │                    │                                             │la sol   │           │         │
│    │                    │                                             │(mý)     │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  0 │         1          │                    2                        │    3    │      4    │    5    │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  1.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  2.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  3.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  4.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  5.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
├────┼────────────────────┼─────────────────────────────────────────────┼─────────┼───────────┼─────────┤
│  6.│                    │str. .... nr. .. bl. .. sc. .. etaj .. ap. ..│         │           │         │
└────┴────────────────────┴─────────────────────────────────────────────┴─────────┴───────────┴─────────┘

* Declar ca la adresa de domiciliu sunt proprietar/NU sunt proprietar conform actelor anexate
* Prin semnarea prezentei am luat la cunostinta ca declararea necorespunzatoare a adevarului se pedepseste conform legii penale, cele declarate fiind corecte si complete.
* În cazul in care in acelasi an se dobandesc mai multe cladiri, ordinea numerica este determinata de data dobandirii.
* În cazul in care la aceeasi data se dobandesc mai multe cladiri, ordinea numerica este cea pe care o declara contribuabilul respectiv.
* Pentru n cladiri se intocmesc n+1 exemplare, 1 exemplar ramane contribuabilului, celelalte n exemplare se depun la compartimentele de specialitate ale administratiei publice locale unde sunt situate toate cladirile, inclusiv cea de domiciliu.
* Pentru determinarea suprafetei construite desfasurate, in cazul cladirilor care nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, asupra suprafetei utile se aplica coeficientul de transformare 1.20.

Data Semnatura

ANEXA 2 NORME METODOLOGICE de aplicare a prevederilor art. III din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale

ART. 1
(1) Prin sintagma venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, denumite in continuare venituri de natura profesionala, prevazuta la art. III alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale, denumita in continuare ordonanta de urgenta, se intelege veniturile realizate de o persoana fizica din orice alte activitati decat activitatile definite ca dependente potrivit art. 7 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, activitati desfasurate de aceasta persoana in afara unei relatii de angajare.
(2) Nu constituie venituri de natura profesionala in interesul alin. (1) urmatoarele:
a) veniturile din cedarea folosintei bunurilor;
b) veniturile din investitii;
c) veniturile din pensii;
d) veniturile din activitati agricole;
e) veniturile din premii si din jocuri de noroc;
f) veniturile din transferul proprietatilor imobiliare;
g) veniturile din alte surse, definite conform art. 78 alin. (1) lit. a)-d) si alin. (2) din Legea nr. 571/2003 , cu modificarile si completarile ulterioare, precum si veniturile realizate primite de persoanele fizice din vanzarea bunurilor in regim de consignatie.
ART. 2
Persoanelor asigurate in alte sisteme, neintegrate sistemului public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si persoanelor care au calitatea de pensionari ai sistemului public de pensii nu le sunt aplicabile prevederile art. III din ordonanta de urgenta.
ART. 3
(1) Persoanele care realizeaza exclusiv venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – sau ocazional datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, de asigurari pentru somaj si de asigurari sociale pentru sanatate, prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta, denumite in continuare contributii individuale.
(2) Persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala, realizeaza si venituri de natura profesionala cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
(3) Persoanele care, pe langa veniturile de natura salariala, realizeaza si venituri de natura profesionala in mod ocazional nu datoreaza contributiile individuale si pentru aceste venituri de natura profesionala.
ART. 4
Contributiile individuale se datoreaza si in situatia in care veniturile de natura profesionala sunt realizate de persoane pentru care la data intrarii in vigoare a prezentelor norme metodologice se prevede, potrivit legii, ca asigurarea in sistemul asigurarilor pentru somaj este facultativa.
ART. 5
(1) Persoanele fizice care realizeaza venituri de natura profesionala, pentru care se datoreaza contributiile individuale prevazute la art. III alin. (2) din ordonanta de urgenta, sunt considerate asigurate obligatoriu, prin efectul legii, in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, in sistemul asigurarilor pentru somaj, precum si in sistemul de asigurari sociale de sanatate si beneficiaza de prestatiile prevazute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, de indemnizatie de somaj in conditiile Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si de asigurare sociala de sanatate in conditiile Legii nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Cotele contributiilor individuale prevazute la alin. (1) sunt cele prevazute de lege pentru contributia individuala de asigurari sociale, pentru contributia individuala de asigurari pentru somaj, precum si pentru contributia de asigurari sociale de sanatate.
ART. 6
(1) Baza de calcul al contributiilor individuale, prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta, pentru asigurarile sociale si pentru asigurarile pentru somaj o constituie:
a) venitul net lunar realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura profesionala cu caracter repetitiv – lunar, trimestrial sau semestrial – realizate in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1) sau (2);
b) venitul net anual realizat, dar nu mai mult de echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie, pentru veniturile de natura profesionala realizate in mod ocazional, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1).
(2) Baza lunara de calcul al contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate prevazuta la art. III alin. (3) din ordonanta de urgenta o constituie cuantumul net al veniturilor de natura profesionala realizate lunar, determinat ca diferenta intre venitul brut si cheltuielile deductibile aferente realizarii venitului, care este limitat la echivalentul a 5 salarii medii brute pe economie si nu poate fi mai mic decat un salariu de baza minim brut pe tara, daca acest venit este singurul asupra caruia se calculeaza contributia.
(3) Pentru veniturile de natura profesionala, contributia de asigurari sociale de sanatate se plateste de persoana care le realizeaza la termenele stabilite in Legea nr. 95/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Modalitatea de declarare si plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru veniturile de natura profesionala este reglementata prin Legea nr. 95/2006 si prin Normele metodologice privind stabilirea documentelor justificative pentru dobandirea calitatii de asigurat, respectiv asigurat fara plata contributiei, precum si pentru aplicarea masurilor de executare silita pentru incasarea sumelor datorate la Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, aprobate prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.
(5) Salariul mediu brut pe economie prevazut la alin. (1) si (2) este salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat si aprobat prin legea bugetului asigurarilor sociale de stat.
ART. 7
Persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) au obligatia de a depune cate o declaratie privind asigurarea in sistemul public de pensii, in sistemul asigurarilor pentru somaj, respectiv de a incheia contracte de asigurare in sistemul de asigurari sociale de sanatate.
ART. 8
(1) Declaratiile de asigurare prevazute la art. 7 se depun, o singura data, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care s-au realizat venituri de natura profesionala, la casa teritoriala de pensii si, dupa caz, la agentia pentru ocuparea fortei de munca judeteana sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a persoanelor asigurate.
(2) Persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 3 alin. (1) si (2) au obligatia de a actualiza declaratiile de asigurare in termen de 14 zile lucratoare de la data modificarii cuantumului veniturilor de natura profesionala, prin depunerea unei noi declaratii, care sa ateste cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate pe fiecare sursa de venit.
(3) În lunile in care nu realizeaza venituri de natura profesionala, persoanele aflate in situatiile prevazute la art. 3 alin. (1) si (2) au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum si agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a acestora.
(4) Persoanele care realizeaza, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1), venituri de natura profesionala in mod ocazional depun declaratiile de asigurare prevazute la art. 7 ori de cate ori realizeaza venituri de natura profesionala, pana la data de 25 a lunii pentru luna anterioara in care au realizat aceste venituri.
(5) Declaratiile prevazute la alin. (1), (2) si (4) constituie titluri de creanta si devin titluri executorii la data la care creantele bugetare sunt scadente conform legii.
ART. 9
(1) Termenele de declarare prevazute la art. 8 alin. (1) si (4) constituie si termene de plata a contributiilor individuale.
(2) Persoanele care realizeaza, in conditiile prevazute la art. 3 alin. (1), venituri de natura profesionala in mod ocazional datoreaza contributiile individuale pana la data la care cuantumul veniturilor de natura profesionala realizate in cursul anului calendaristic atinge plafonul de 5 salarii medii brute pe economie.
(3) Pentru neachitarea contributiilor individuale la termenele de scadenta prevazute la alin. (1) se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere, in conditiile legii.
ART. 10
Plata contributiilor individuale se efectueaza in contul bugetului asigurarilor sociale de stat, in contul bugetului asigurarilor pentru somaj, precum si in contul bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
ART. 11
Perioadele pentru care s-au platit contributiile individuale constituie stagiu de cotizare in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, precum si in sistemul asigurarilor pentru somaj.
ART. 12
(1) Stagiul de cotizare realizat de persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) in sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale se stabileste prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie individuala de asigurari sociale si cota de contributie de asigurari sociale aprobata pentru locurile de munca in conditii normale.
(2) La stabilirea punctajului mediu anual se iau in considerare veniturile de natura profesionala la care s-a achitat contributia individuala de asigurari sociale.
ART. 13
(1) Stagiul de cotizare realizat de persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) in sistemul asigurarilor pentru somaj se stabileste prin aplicarea asupra perioadei de cotizare a raportului dintre cota de contributie individuala de asigurari pentru somaj si cota de contributie datorata la bugetul asigurarilor pentru somaj, potrivit legii, de catre persoanele asigurate in baza contractului de asigurare pentru somaj.
(2) Pentru persoanele prevazute la alin. (1) care realizeaza venituri de natura profesionala din mai multe activitati de natura celor prevazute la art. 1, stagiul de cotizare realizat de acestea in sistemul asigurarilor pentru somaj se stabileste prin cumularea stagiilor realizate in baza declaratiilor de asigurare in sistemul asigurarilor pentru somaj.
ART. 14
(1) În situatia in care nu mai realizeaza venituri de natura profesionala, persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) au obligatia de a notifica acest fapt casei teritoriale de pensii, precum si agentiei pentru ocuparea fortei de munca judetene sau a municipiului Bucuresti din raza de domiciliu sau de resedinta a acestora, in termen de 3 zile lucratoare de la data intervenirii acesteia.
(2) Calitatea de asigurat detinuta de persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) inceteaza cu data de intai a lunii urmatoare celei in care s-a efectuat plata contributiilor individuale, cu exceptia calitatii de asigurat in sistemul de asigurari sociale de sanatate, pentru care persoanele beneficiaza de pachetul minimal de servicii medicale in conditiile Legii nr. 95/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 15
Constituie contraventie urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite in astfel de conditii incat, potrivit legii penale, sa constituie infractiuni:
a) necomunicarea datelor si informatiilor solicitate in scris de casele de pensii, precum si de agentiile pentru ocuparea fortei de munca judetene si a municipiului Bucuresti, in vederea indeplinirii atributiilor ce le revin potrivit prezentelor norme metodologice;
b) comunicarea de date si informatii incomplete sau eronate;
c) nedepunerea la termen de catre persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) a declaratiilor de asigurare;
d) nerespectarea de catre persoanele prevazute la art. 5 alin. (1) a obligatiei prevazute la art. 14 alin. (1).
ART. 16
Contraventiile prevazute la art. 15 se sanctioneaza dupa cum urmeaza:
a) cele prevazute la lit. a) si b), cu amenda de la 300 lei la 600 lei;
b) cele prevazute la lit. c) si d), cu amenda de la 2.500 lei la 5.000 lei.
ART. 17
Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor corespunzatoare se fac de catre personalul imputernicit al Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si al caselor teritoriale de pensii, desemnat prin decizie a presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale, de catre organele de control masuri active ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si ale structurilor sale teritoriale si de personalul Inspectiei Muncii si al structurilor sale teritoriale, dupa caz.
ART. 18
Amenzile contraventionale aplicate conform prezentelor norme metodologice constituie venituri la bugetul asigurarilor sociale de stat sau la bugetul asigurarilor pentru somaj, dupa caz.
ART. 19
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor pentru contributia de asigurari sociale de sanatate se fac in conditiile Legii nr. 95/2006 , cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 20
Dispozitiile prezentelor norme metodologice referitoare la stabilirea si sanctionarea contraventiilor se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002 , cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 21
Dispozitiile prezentelor norme metodologice referitoare la obligatiile fata de bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor pentru somaj, precum si fata de bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate se completeaza cu prevederile Legii nr. 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cu modificarile ulterioare.
ART. 22
Modelul declaratiilor de asigurare prevazut la art. 7 se aproba in termen de 7 zile de la intrarea in vigoare a prezentelor norme metodologice, prin ordin al presedintelui Casei Nationale de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari Sociale si al presedintelui Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.
ART. 23
În masura in care aplicarea prevederilor art. III din ordonanta de urgenta va impune precizari suplimentare cu privire la contributia individuala de asigurari sociale, respectiv contributia individuala de asigurari pentru somaj, acestea vor fi emise prin ordin al ministrului muncii, familiei si protectiei sociale.

——-

HOTARAREA GUVERNULUI nr. 768/2010 din 23 iulie 2010 pentru modificarea si completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004

R E C T I F I C A R I
La Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 54/2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale,
publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 421 din 23 iunie 2010, se face urmatoarea rectificare (care nu apartine Redactiei „Monitorul Oficial, Partea I”):
— La art. I pct. 2, cu referire la art. 158^2 alin. (6), in loc de: „… prevazute la alin. (8) lit. c)…” se va citi: „… prevazute la alin. (8) lit. b)…”.

LEGEA nr. 168/2010 din 14 iulie 2010 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2010 privind unele masuri pentru intarirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de marfuri si de persoane

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. – Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 34 din 12 aprilie 2010 pentru unele masuri pentru intarirea controlului in scopul combaterii transporturilor ilicite de marfuri si de persoane, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 234 din 13 aprilie 2010, cu urmatoarele modificari si completari:
1. La articolul I, punctul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“4. La articolul 572, dupa litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:
«g) efectuarea activitatii de pregatire practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere, fara a detine autorizatie de scoala de conducatori auto sau autorizatie de instructor auto, eliberata in conditiile prezentei ordonante de urgenta, ori avand autorizatia suspendata, anulata sau cu valabilitate depasita, dupa caz.»”
2. La articolul I, punctul 6 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“6. La articolul 62, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu urmatorul cuprins:
«(11) In cazul utilizarii unui autovehicul pentru pregatirea practica a persoanelor in vederea obtinerii permisului de conducere, fara a detine autorizatie de scoala de conducatori auto sau autorizatie de instructor auto, se suspenda dreptul de utilizare a autovehiculului prin retinerea placutelor cu numarul de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare, aplicandu-se si sanctiunea contraventionala corespunzatoare.»”
3. La articolul I, punctul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“7. La articolul 62, alineatele (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
«(2) Inspectorii de trafic, precum si ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri au dreptul sa retina documentele prevazute la alin. (1) si (11), daca acestea au valabilitatea depasita sau nu sunt conforme cu transportul efectuat, precum si placutele cu numarul de inmatriculare impreuna cu certificatul de inmatriculare.
(3) Placutele cu numarul de inmatriculare impreuna cu certificatul de inmatriculare si o copie a proceselor-verbale de constatare a contraventiei si de retinere a placutelor cu numarul de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare se predau, in termen de maximum 3 zile, inspectoratului judetean de politie, respectiv Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, care notifica detinatorului autovehiculului faptul ca suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului prin retinerea certificatului de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare inceteaza la 6 luni de la data procesului-verbal de retinere a acestora.»”
4. La articolul I, dupa punctul 8 se introduce un nou punct, punctul 9, cu urmatorul cuprins:
“9. La articolul 62, dupa alineatul (4) se introduc patru noi alineate, alineatele (5)-(8), cu urmatorul cuprins:
«(5) Suspendarea notificata a dreptului de utilizare a unui autovehicul inceteaza, iar placutele cu numarul de inmatriculare si certificatele de inmatriculare se restituie, la cerere, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) au trecut cel putin 30 de zile de la data procesului-verbal de retinere;
b) se depune dovada achitarii amenzii contraventionale.
(6) Dupa epuizarea unui termen notificat de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul, daca nu se face dovada achitarii amenzii contraventionale, se notifica detinatorului prelungirea suspendarii pentru inca 6 luni.
(7) Daca in decurs de cel mult 12 luni de la incetarea ultimei suspendari a dreptului de utilizare a autovehiculului se aplica o noua suspendare, nu se mai poate beneficia de reducerea termenului prevazut la alin. (5) lit. a).
(8) Pe perioada suspendarii dreptului de utilizare a unui autovehicul acesta nu poate fi reinmatriculat.»”
5. La articolul II, dupa partea introductiva, inaintea punctului 1, se introduc patru noi puncte, cu urmatorul cuprins:
“- La articolul 11, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(5) O autorizatie taxi sau o copie conforma detinuta pentru un autovehicul se va prelungi, la cerere, pentru 5 ani, cu mentinerea obligatorie a aceluiasi numar de ordine, numai daca la data cererii sunt indeplinite, dupa caz, cumulativ urmatoarele conditii:
a) autoturismul pentru care s-a solicitat prelungirea autorizatiei taxi sau a copiei conforme nu depaseste vechimea de 10 ani de la data fabricatiei si este detinut in conditiile art. 4 alin. (3);
b) sunt respectate prevederile art. 10 alin. (5) daca se inlocuieste autovehiculul taxi ca urmare a prelungirii autorizatiei taxi;
c) transportatorului respectiv nu i s-a retras autorizatia de transport sau nu i s-a suspendat autorizatia taxi sau copia conforma respectiva in ultimii 5 ani;
d) contractul de atribuire in gestiune a serviciului de transport in regim de taxi sau in regim de inchiriere este in termen de valabilitate si transportatorul a respectat prevederile caietului de sarcini privind atribuirea;
e) transportatorul autorizat a inregistrat integral in evidentele contabile venitul brut realizat, dupa caz, din transportul in regim de taxi, in conformitate cu datele furnizate din memoria fiscala a aparatelor de taxat din dotarea taxiurilor pentru care solicita prelungirea autorizatiilor taxi, sau din transportul in regim de inchiriere, in conformitate cu contractele prevazute la art. 25 alin. (6) lit. c), realizate de autovehiculele pentru a caror copii conforme solicita prelungirea.»
- La articolul 141, alineatele (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
«(4) Cesionarea partiala sau totala, dupa caz, a unui/unor contract/contracte de atribuire a gestiunii serviciului de transport taxi sau de transport in regim de inchiriere de catre titularul/titularii acestora unuia sau mai multor transportatori nu este admisa decat daca are loc una dintre urmatoarele operatiuni:
a) titularii contractelor de atribuire a gestiunii delegate au fuzionat, dand nastere unui nou transportator;
b) titularul contractului de atribuire a gestiunii s-a divizat, dand nastere unor noi transportatori;
c) titularul contractului de atribuire a gestiunii renunta la una sau mai multe autorizatii taxi, in favoarea unor angajati ai acestuia, care dovedesc ca au dobandit calitatea de transportator autorizat in regim de taxi, dand nastere astfel unuia sau mai multor transportatori, dupa caz;
d) titularul contractului de atribuire a gestiunii este o persoana fizica autorizata sau o asociatie familiala autorizata care se transforma intr-o persoana juridica, dand nastere unui nou transportator.
(5) Ca urmare a infiintarii noilor transportatori in urma uneia dintre operatiunile prevazute la alin. (4), autoritatea de autorizare emitenta a autorizatiilor taxi sau a copiilor conforme respective, detinute de titularii initiali ai contractelor de atribuire a gestiunii la cererea acestora, le va comasa sau distribui corespunzator intre transportatorii initiali si transportatorii nou-infiintati, dupa caz, in raport cu numarul autovehiculelor care au fost preluate sau cedate intre titularii contractelor si transportatorii nou-infiintati.»
- La articolului 141, alineatul (6) se abroga.
- La articolul 141, alineatele (7) si (8) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
«(7) Pe baza autorizatiilor taxi sau a copiilor conforme obtinute de fiecare transportator ca urmare a aplicarii prevederilor alin. (5), contractele initiale de atribuire a gestiunii vor fi atribuite corespunzator de autoritatea respectiva transportatorilor rezultati in urma derularii operatiunilor prevazute la alin. (4), in interiorul aceluiasi termen de valabilitate a contractului/contractelor initial/initiale.
(8) Prevederile alin. (4) si (5) nu sunt aplicabile daca transportatorii nou-infiintati nu au calitatea de transportatori in momentul derularii operatiunilor prevazute la alin. (4), iar prevederile alin. (7) se pot aplica numai sub rezerva ca acesti transportatori sa devina transportatori autorizati intr-un termen de maximum 30 de zile de la data efectuarii operatiunilor prevazute la alin. (4).»”
6. La articolul II, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“1. La articolul 20, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(7) Se interzice taxiurilor sa efectueze transport public de persoane in regim de taxi sau sa stationeze in vederea efectuarii in mod permanent a unor astfel de transporturi in interiorul unei localitati, alta decat localitatea de autorizare.»”
7. La articolul II, dupa punctul 1 se introduc trei noi puncte, punctele 11-13, cu urmatorul cuprins:
“11. La articolul 241, alineatele (3) si (4) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
«(3) Locurile de asteptare vor fi special dotate si amenajate cu peron de imbarcare pentru clienti. Preluarea clientilor din aeroport, dirijarea si imbarcarea acestora in taxiuri si accesul taxiurilor in locul de asteptare se vor realiza prin dirijare asigurata de administratia aeroportului, in ordinea asteptarii taxiurilor. Este interzisa practica de abordare a clientilor in interiorul aeroportului de catre taximetristi sau interpusi ori imbarcarea clientilor in alta ordine decat in ordinea precizata.
(4) In locul de asteptare au acces numai taxiurile care detin autorizatii taxi emise de autoritatile de autorizare din municipiul Bucuresti si judetul Ilfov si au volumul spatiului destinat pentru transportul bagajelor de cel putin 500 de litri.»
12. La articolul 241, dupa alineatul (5) se introduc trei noi alineate, alineatele (6)-(8), cu urmatorul cuprins:
«(6) Administratia aeroportului are obligatia sa afiseze la peronul de imbarcare a clientilor in taxiuri lista cu tarifele maximale, aprobate de autoritatile de autorizare prevazute la alin. (4).
(7) Este interzisa practicarea de catre taximetristi a unor tarife superioare fata de tariful afisat pe portiera taxiului cu care acestia opereaza in localitatea de autorizare pentru transportul clientilor la si de la aeroport.
(8) In parcarile aeroportului amenajate pentru autovehicule au acces, cu plata taxelor legale, toate taxiurile care detin autorizatie taxi, altele decat cele prevazute la alin. (4), care asteapta preluarea clientilor, pe baza de contract sau pe baza de comanda realizata prin dispecerat taxi, pentru deplasarea acestora la alte destinatii decat municipiul Bucuresti si judetul Ilfov.»
13. Articolele 242 si 243 se abroga.”
8. La articolul II, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“2. La articolul 36, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
«(3) Se interzice amplasarea in interiorul si/sau pe caroseria unui autovehicul, care nu detine, dupa caz, autorizatia taxi ori copia conforma valabila, a insemnelor, a inscrisurilor, a dotarilor si a accesoriilor specifice autovehiculelor autorizate sa execute transport public in regim de taxi sau in regim de inchiriere.»”
9. La articolul II, punctul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“4. La articolul 55 punctul 2, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
«c) aplicabila taximetristilor sau interpusilor acestora care abordeaza clientii in interiorul aeroportului, cu incalcarea prevederilor art. 241 alin. (3).»”
10. La articolul II, punctul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“5. La articolul 55 punctul 3, litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«a) aplicabila taximetristilor pentru interventii asupra componentelor aparatului de taxat, in scopul majorarii pretului transportului sau neincluderii unor venituri realizate in memoria fiscala, precum si pentru nerespectarea prevederilor art. 20 alin. (7) si art. 52 alin. (3) lit. g), p), r), s) si v), precum si conducatorilor auto sau transportatorilor autorizati, dupa caz, pentru nerespectarea prevederilor privind transportul in regim de inchiriere ale art. 25 alin. (6) si, respectiv, art. 25 alin. (7);»”.
11. La articolul II punctul 6, litera g) a punctului 3 al articolului 55 se abroga.
12. La articolul II, dupa punctul 6 se introduce un nou punct, punctul 61, cu urmatorul cuprins:
“61. La articolul 56 alineatul (4), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«a) nerespectarea prevederilor art. 143 alin. (4), art. 15 alin. (5) si (6), art. 19, art. 25 alin. (1), art. 30 alin. (1) si art. 31;»”.
13. La articolul II, punctul 7 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“7. Dupa articolul 58 se introduce un nou articol, articolul 581, cu urmatorul cuprins:
«Art. 581. – (1) In cazul utilizarii unui autoturism pentru transportul public de persoane fara ca acesta sa detina autorizatie taxi sau, dupa caz, copie conforma ori daca aceste documente au valabilitatea depasita sau nu sunt conforme cu transportul efectuat ori cu prevederile prezentei legi, precum si in cazurile prevazute la art. 20 alin. (7) si art. 36 alin. (3), odata cu aplicarea sanctiunii contraventionale, prevazuta de prezenta lege, se suspenda dreptul de utilizare a autoturismului respectiv pentru 6 luni.
(2) Suspendarea dreptului de utilizare a autoturismului se realizeaza prin retinerea certificatului de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare de catre ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri.
(3) Placutele cu numarul de inmatriculare impreuna cu certificatul de inmatriculare si o copie a proceselor-verbale de constatare a contraventiei si de retinere a placutelor cu numarul de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare se predau, in termen de maximum 3 zile, inspectoratului judetean de politie, respectiv Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, care notifica detinatorului autoturismului faptul ca suspendarea dreptului de utilizare a acestuia inceteaza la 6 luni de la data procesului-verbal de retinere a acestora.
(4) Suspendarea notificata a dreptului de utilizare a autoturismului inceteaza, iar placutele cu numarul de inmatriculare si certificatul de inmatriculare se restituie, la cerere, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) au trecut cel putin 30 de zile de la data procesului-verbal de retinere;
b) se depune dovada achitarii amenzii contraventionale.
(5) Dupa epuizarea unui termen notificat de suspendare a dreptului de utilizare a autoturismului, daca nu se face dovada achitarii amenzii contraventionale, se notifica detinatorului prelungirea suspendarii pentru inca 6 luni.
(6) Daca in decurs de cel mult 12 luni de la incetarea ultimei suspendari a dreptului de utilizare a autoturismului se aplica o noua suspendare, nu se mai poate beneficia de reducerea termenului prevazut la alin. (4) lit. a).
(7) Pe perioada suspendarii dreptului de utilizare a autoturismului acesta nu poate fi reinmatriculat.»”
14. La articolul II, dupa punctul 7 se introduce un nou punct, punctul 8, cu urmatorul cuprins:
“8. Dupa articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 69, cu urmatorul cuprins:
«Art. 69. – (1) Pentru eliminarea distorsiunilor de concurenta, incepand cu data de 1 ianuarie 2011 transportatorii autorizati, persoane fizice si asociatii familiale, care executa transport in regim de taxi vor fi supusi impozitarii pe venitul net in conformitate cu prevederile art. 48 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Determinarea venitului net se va realiza pe baza venitului brut inregistrat in memoria fiscala a aparatului de taxat ca insumare a sumelor incasate, conform rapoartelor memoriei fiscale, din care se scad cheltuielile, conform prevederilor legale.»”
15. La articolul III, punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“1. La articolul 45, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(8) Constatarea contraventiilor prevazute la alin. (2)-(7) si aplicarea sanctiunilor se fac de catre imputernicitii presedintilor consiliilor judetene, primarilor comunelor, oraselor si municipiilor, precum si de catre ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri, dupa caz.»”
16. La articolul III, punctul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“2. Dupa articolul 46 se introduce un nou articol, articolul 461, cu urmatorul cuprins:
«Art. 461. – (1) In cazul utilizarii pentru transport a unui autovehicul fara a se detine urmatoarele documente valabile, dupa caz, autorizatie de transport, copia conforma a acesteia, licenta de traseu, se suspenda dreptul de utilizare a autovehiculului, prin retinerea de catre ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri a placutelor cu numarul de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare, aplicandu-se si sanctiunea contraventionala corespunzatoare.
(2) Ofiterii si/sau agentii de politie din cadrul Politiei Romane care au calitatea de politisti rutieri au dreptul sa retina placutele cu numarul de inmatriculare, precum si documentele prevazute la alin. (1), daca acestea au valabilitatea depasita sau nu sunt conforme cu transportul efectuat.
(3) Placutele cu numarul de inmatriculare impreuna cu certificatul de inmatriculare si o copie a proceselor-verbale de constatare a contraventiei si de retinere a placutelor cu numarul de inmatriculare si a certificatului de inmatriculare, precum si a documentelor, dupa caz, se predau, in termen de maximum 24 de ore, inspectoratului judetean de politie, respectiv Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, care notifica detinatorului autovehiculului faptul ca suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului prin retinerea certificatului de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare inceteaza la 6 luni de la data procesului-verbal de retinere a acestora. Suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului inceteaza, iar placutele cu numarul de inmatriculare si certificatele de inmatriculare se restituie, la cerere, daca se face dovada achitarii amenzii.
(4) Cu ocazia notificarii prevazute la alin. (3), documentele retinute se predau autoritatii emitente, pentru a lua masurile corespunzatoare.
(5) Suspendarea notificata a dreptului de utilizare a autovehiculului inceteaza, iar placutele cu numarul de inmatriculare si certificatele de inmatriculare se restituie, la cerere, daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) au trecut cel putin 30 de zile de la data procesului-verbal de retinere;
b) se depune dovada achitarii amenzii contraventionale.
(6) Dupa epuizarea unui termen notificat de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul, daca nu se face dovada achitarii amenzii contraventionale, se notifica detinatorului prelungirea suspendarii pentru inca 6 luni.
(7) Daca in decurs de cel mult 12 luni de la incetarea ultimei suspendari a dreptului de utilizare a autovehiculului se aplica o noua suspendare, nu se mai poate beneficia de reducerea termenului prevazut la alin. (5) lit. a).
(8) Pe perioada suspendarii dreptului de utilizare a unui autovehicul acesta nu poate fi reinmatriculat.»”
17. Articolul IV se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. IV. – (1) Oprirea unui vehicul pentru control se face, de regula, in afara partii carosabile, iar acolo unde nu exista asemenea conditii, cat mai aproape de marginea din dreapta a drumului, pe acostament sau langa bordura ori in spatiile destinate parcarii. Daca drumul este intens circulat, oprirea se face pe un drum lateral, pentru a nu stanjeni circulatia celorlalte vehicule. Pe timpul noptii, aceste locuri trebuie sa fie luminate.
(2) Suspendarea dreptului de utilizare a autovehiculului opereaza din momentul incheierii procesului-verbal de retinere, chiar daca s-au retinut doar placutele cu numarul de inmatriculare.
(3) Procedurile de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul prin retinerea certificatului de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare, prevazute la art. I pct. 6, art. II pct. 7 si art. III pct. 2, se stabilesc prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului transporturilor si infrastructurii, in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.”
18. Articolul V se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. V. – Impotriva masurii de suspendare a dreptului de utilizare a unui autovehicul prin retinerea certificatului de inmatriculare si a placutelor cu numarul de inmatriculare se poate formula plangere la instanta de contencios administrativ, in conditiile legii.”
19. Dupa articolul V se introduce un nou articol, articolul VI, cu urmatorul cuprins:
“Art. VI. – Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 48 alineatul (2), dupa litera e) se introduce o noua litera, litera f), cu urmatorul cuprins:
«f) veniturile inregistrate de casele de marcat cu memorie fiscala, instalate ca aparate de taxat pe autovehiculele de transport persoane sau bunuri in regim de taxi.»
2. La articolul 49, alineatul (7) se abroga.”

Art. II. -
(1) Deoarece conform prevederilor art. 3 pct. 48 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere, cu modificarile si completarile ulterioare, transportul rutier efectuat intre municipiul Bucuresti si localitatile judetului Ilfov este definit ca transport local, prevederile art. 19, art. 20 alin. (7) si art. 52 alin. (3) lit. v) din Legea nr. 38/2003 privind transportul in regim de taxi si in regim de inchiriere, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege, nu se aplica in cazul transportului in regim de taxi efectuat cu autovehiculele taxi prevazute la alin. (2).
(2) Autovehiculele taxi care fac obiectul prevederilor alin. (1) vor fi stabilite prin protocol incheiat intre Consiliul General al Municipiului Bucuresti si Consiliul Judetean Ilfov, in termen de maximum 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, cu consultarea asociatiilor reprezentative, si vor avea atasat pe portiera, alaturi de ecusonul atribuit, un ecuson suplimentar, stabilit prin protocolul respectiv.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE

PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 14 iulie 2010.
Nr. 168.

Decizia Comisiei fiscale centrale nr. 1/2010

In vederea interpretarii unitare a prevederilor art. 42 lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare:

La drepturile salariale, precum si actualizarile aferente acestora cu indicele de inflatie, indiferent de modul in care au fost acordate — – fie cu titlul de drepturi salariale actualizate, fie sub forma de despagubiri reprezentand drepturi salariale actualizate – —, se calculeaza si se retine impozit pe venit, precum si contributiile legale de asigurari sociale de stat, asigurari de somaj si asigurari sociale de sanatate.

2010-06-25 – Data intrarii in vigoare: 25 Iunie 2010
2010-06-25 – Publicat in Monitorul Oficial nr. 429 din 25 iunie 2010

ORDINUL nr. 2.101 din 24 iunie 2010 privind aprobarea Procedurii de organizare si functionare a Registrului operatorilor intracomunitari, precum si pentru aprobarea modelului si continutului unor formulare

În temeiul art. 12 alin. (3) din Hotararea Guvernului nr. 109/2009 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu modificarile si completarile ulterioare, al art. 158^2 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si al art. 7, art. 78 alin. (3), art. 228 alin. (2) si al art. 219^2 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,

presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala emite urmatorul ordin:

ART. 1
Se aproba Procedura de organizare si functionare a Registrului operatorilor intracomunitari, prevazuta in anexa nr. 1.
ART. 2
Se aproba modelul si continutul urmatoarelor formulare:
a) “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”, cod MFP 14.13.01.10.11/r.o.i., prevazuta in anexa nr. 2;
b) “Decizie privind inscrierea/respingerea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari”, cod MFP 14.13.02.61, prevazuta in anexa nr. 3;
c) “Decizie privind radierea, la cerere, din Registrul operatorilor intracomunitari”, cod MFP 14.13.02.62, prevazuta in anexa nr. 4;
d) “Decizie privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari”, cod MFP 14.13.02.63, prevazuta in anexa nr. 5;
e) “Notificare privind modificarea listei asociatilor si/sau administratorilor”, cod MFP 14.13.02.64, prevazuta in anexa nr. 6.
ART. 3
Instructiunile de completare a formularului “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari” sunt prevazute in anexa nr. 7.
ART. 4
Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de arhivare a formularelor aprobate la art. 2 sunt prevazute in anexa nr. 8.
ART. 5
(1) Referirile la Codul fiscal din cuprinsul prezentului ordin reprezinta trimiteri la titlul VI “Taxa pe valoarea adaugata” din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, iar referirile la normele metodologice reprezinta trimiteri la Normele metodologice de aplicare a titlului VI din Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Referirile la Codul de procedura fiscala reprezinta trimiteri la Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
ART. 6
Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezentul ordin.
ART. 7
Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
ART. 8
Directia generala proceduri pentru administrarea veniturilor, Directia generala de tehnologia informatiei si Directia generala de administrare a marilor contribuabili, precum si directiile generale ale finantelor publice judetene si a municipiului Bucuresti vor lua masuri pentru ducerea la indeplinire a prevederilor prezentului ordin.

Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, Sorin Blejnar
Bucuresti, 24 iunie 2010.
Nr. 2.101.

ANEXA 1
PROCEDURA de organizare si functionare a Registrului operatorilor intracomunitari

CAP. I Dispozitii generale

1. În temeiul dispozitiilor art. 158^2 din Codul fiscal, se infiinteaza Registrul operatorilor intracomunitari, care cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, care efectueaza operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
2. Înscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza la cererea contribuabililor inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, inainte de a efectua operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
3. În Registrul operatorilor intracomunitari nu se inscriu:
a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal;
b) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile carora le-a fost anulata inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, la cerere sau din oficiu, de catre organul fiscal;
c) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si/sau care are inscrise in cazierul judiciar infractiuni, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
4. Eliminarea din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza, la cerere sau din oficiu, de catre organul fiscal.
5. Registrul operatorilor intracomunitari se gestioneaza, la nivelul organelor fiscale competente, cu ajutorul aplicatiei informatice puse la dispozitie de Directia generala de tehnologia informatiei din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
6. În sensul prezentei proceduri, prin organ fiscal competent se intelege organul fiscal in a carui raza teritoriala isi are domiciliul fiscal persoana impozabila ori in evidenta caruia aceasta este inregistrata ca platitor de impozite si taxe sau organul fiscal stabilit potrivit art. 36 alin. (3) din Codul de procedura fiscala, pentru persoanele impozabile care nu sunt stabilite in Romania conform art. 125^1 alin. (2) din Codul fiscal, dupa caz.
7. În sensul prezentei proceduri, persoana impozabila si persoana juridica neimpozabila sunt cele definite la art. 125^1 alin. (1) pct. 18 si 19 din Codul fiscal.
8. Prezenta procedura se aplica de catre compartimentul cu atributii in domeniul inregistrarii fiscale din cadrul organului fiscal competent, denumit in continuare compartiment de specialitate.

CAP. II Procedura de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari

SECTIUNEA 1 Înscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari a contribuabililor care solicita inregistrarea in scopuri de TVA si intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal

1. Contribuabilii care solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal si care intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal trebuie sa solicite inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari odata cu solicitarea inregistrarii in scopuri de TVA.
2. În vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, contribuabilii trebuie sa depuna la organul fiscal competent urmatoarele:
- formularul (095) “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”, prevazut in anexa nr. 2 la ordin;
- certificatele de cazier judiciar eliberate de autoritatea competenta din Romania ale tuturor asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni, si ale administratorilor;
- documentele prevazute la pct. 4 si 5, dupa caz.
3. Persoanele fizice care solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari depun certificatul de cazier judiciar propriu.
4. În cazul in care in certificatele de cazier judiciar este inscrisa punerea in miscare a actiunii penale fata de oricare dintre asociati sau administratori, contribuabilii trebuie sa prezinte documente, eliberate de organele de urmarire penala, din care sa rezulte daca actiunea penala este sau nu este in legatura cu operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
5. În cazul in care in certificatele de cazier judiciar sunt inscrise infractiuni, contribuabilul va prezenta copiile hotararilor judecatoresti prin care au fost stabilite respectivele infractiuni, precum si documentul emis de serviciul/compartimentul juridic din cadrul directiei generale a finantelor publice coordonatoare a organului fiscal competent sau, dupa caz, din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in cazul marilor contribuabili, din care sa rezulte daca infractiunea este sau nu in legatura cu operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
6. Cererea de inregistrare se completeaza potrivit instructiunilor de completare prevazute in anexa nr. 7 la ordin si se depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, cu confirmare de primire.
7. Contribuabilii care solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari de la data inregistrarii in scopuri de TVA trebuie sa depuna la organul fiscal competent cererea prevazuta la pct. 2 odata cu Cererea de eliberare a certificatului de inregistrare in scopuri de TVA pentru comerciantii care se inregistreaza in scopuri de TVA de la infiintare sau, dupa caz, cu declaratiile de inregistrare fiscala/de mentiuni prin care se solicita inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal.
8. Organul fiscal analizeaza informatiile cuprinse in cerere si in documentatia prezentata si verifica caracterul complet si corectitudinea acestora. De asemenea, verifica daca certificatul de cazier judiciar a fost eliberat in vederea inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari, conform art. 11 alin. (3) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata, cu completarile ulterioare.
9. Daca cererea sau documentatia anexata este incompleta, organul fiscal notifica solicitantului, aplicandu-se corespunzator dispozitiile art. 70 alin. (2) din Codul de procedura fiscala.
10. Daca din informatiile prezentate de contribuabil sau din cele detinute de organul fiscal rezulta ca respectivul contribuabil se incadreaza in una dintre conditiile prevazute la art. 158^2 alin. (8) din Codul fiscal, organul fiscal intocmeste Decizia privind respingerea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, care va contine, in mod obligatoriu, si motivatia respingerii.
11. Decizia se intocmeste de compartimentul de specialitate in doua exemplare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 3 la ordin, si se aproba de conducatorul organului fiscal competent. Un exemplar al deciziei se comunica contribuabilului, conform art. 44 din Codul de procedura fiscala, iar al doilea exemplar se arhiveaza la dosarul fiscal al acestuia.
12. Împotriva deciziei de respingere a cererii de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari contribuabilul poate formula contestatie la organul fiscal emitent, in termen de 30 de zile de la data comunicarii, in conformitate cu dispozitiile art. 207 alin. (1) si art. 209 alin. (2) din Codul de procedura fiscala.
13. Daca din analiza informatiilor prevazute la pct. 8 rezulta ca respectivul contribuabil nu se incadreaza in niciuna dintre conditiile prevazute la art. 158^2 alin. (8) din Codul fiscal, organul fiscal intocmeste Decizia privind inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari.
14. Decizia se intocmeste de compartimentul de specialitate in doua exemplare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 3 la ordin, si se aproba de conducatorul organului fiscal competent. Un exemplar al deciziei se comunica contribuabilului, conform art. 44 din Codul de procedura fiscala, iar al doilea exemplar se arhiveaza la dosarul fiscal al acestuia. Decizia se comunica impreuna cu certificatul de inregistrare in scopuri de TVA sau, dupa caz, ulterior comunicarii certificatului de inregistrare.
15. Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari se solutioneaza in termen de 10 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii la organul fiscal competent.
16. Înregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii deciziei privind inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala.
17. În cazul persoanelor impozabile pentru care legea prevede ca inregistrarea in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal devine valabila cu data de 1 a lunii urmatoare depunerii cererii de inregistrare, inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari opereaza cu data comunicarii deciziei, dar nu inainte de data inregistrarii in scopuri de TVA.
18. De la data inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, contribuabilii au cod valabil de TVA pentru operatiunile intracomunitare prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
19. Contribuabilii au obligatia ca, in termen de 30 de zile de la data modificarii listei asociatilor si/sau administratorilor, sa anunte organul fiscal, prin depunerea unei noi anexe la cererea de inregistrare, insotita de cazierul judiciar al noilor asociati si/sau administratori si, dupa caz, de documentele doveditoare prevazute la pct. 4 si 5.
20. Compartimentul de specialitate analizeaza documentele depuse si, in cazul in care fata de asociat si/sau administrator s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si/sau acesta are inscrise in cazierul judiciar infractiuni, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal, procedeaza la radierea, din oficiu, a contribuabilului respectiv din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 158^2 alin. (10) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 2-a Înregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Codul fiscal, care intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal

1. Persoanele inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, care intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal, trebuie sa solicite inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari inainte de efectuarea respectivelor operatiuni.
2. În vederea inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari, persoana inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa completeze si sa depuna la organul fiscal competent urmatoarele:
- formularul (095) “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”, prevazut in anexa nr. 2 la ordin;
- certificatele de cazier judiciar eliberate de autoritatea competenta din Romania ale tuturor asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni, si ale administratorilor;
- documentele prevazute la pct. 4 si 5 din sectiunea 1, dupa caz.
3. Persoanele fizice inregistrate in scopuri de TVA care solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari depun certificatul de cazier judiciar propriu.
4. În cazul in care in certificatele de cazier judiciar sunt inscrise infractiuni sau notari provizorii privind punerea in miscare a actiunii penale, se aplica in mod corespunzator prevederile pct. 4 si 5 din sectiunea 1.
5. Cererea de inregistrare se completeaza potrivit instructiunilor de completare prevazute in anexa nr. 7 la ordin si se depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, cu confirmare de primire.
6. Compartimentul de specialitate analizeaza informatiile cuprinse in cerere si in documentatia prezentata si aplica, de indata, procedura de aprobare/respingere a cererii de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit dispozitiilor pct. 8-14 si 16-18 din sectiunea 1.
7. Prevederile pct. 19 si 20 din sectiunea 1 se aplica in mod corespunzator.

SECTIUNEA a 3-a Dispozitii tranzitorii privind inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari

1. Contribuabililor care solicita inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari odata cu solicitarea inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, pana la data de 31 iulie 2010 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile sectiunii 1.
2. Contribuabililor care sunt inregistrati in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal si solicita inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari, pana la data de 31 iulie 2010 inclusiv, le sunt aplicabile prevederile sectiunii a 2-a.
3. Pentru contribuabilii prevazuti la pct. 1 si 2, carora le-a fost aprobata cererea de inregistrare, data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari este data de 1 august 2010.

CAP. III Procedura de radiere din Registrul operatorilor intracomunitari

Contribuabilii inregistrati in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Codul fiscal, inscrisi in Registrul operatorilor intracomunitari, se radiaza din acest registru:
a) la cererea contribuabilului;
b) din oficiu, de catre organul fiscal competent, in conditiile prevazute de lege.

SECTIUNEA 1 Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari, la cererea contribuabilului

1. Pentru radierea din Registrul operatorilor intracomunitari, contribuabilul trebuie sa completeze formularul (095) “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”. Cererea se depune la registratura organului fiscal competent sau prin posta, cu confirmare de primire.
2. De la registratura cererea se transmite compartimentului de specialitate, care intocmeste Decizia privind radierea, la cerere, din Registrul operatorilor intracomunitari, in termen de o zi de la inregistrarea cererii.
3. Decizia prevazuta la pct. 2 se intocmeste in doua exemplare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 4 la ordin, si se aproba de conducatorul organului fiscal competent. Un exemplar al deciziei se comunica contribuabilului, potrivit art. 44 din Codul de procedura fiscala, iar al doilea exemplar se arhiveaza la dosarul fiscal al acestuia.
4. Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii deciziei prevazute la pct. 3 din prezenta sectiune, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala.
5. De la data radierii din Registrul operatorilor intracomunitari, contribuabilul nu mai are un cod valabil de TVA pentru operatiunile intracomunitare prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.

SECTIUNEA a 2-a Radierea, din oficiu, a contribuabililor din Registrul operatorilor intracomunitari

A. Dispozitii comune
1. Organul fiscal competent radiaza, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari:
a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care figureaza in lista contribuabililor declarati inactivi potrivit legii;
b) persoanele impozabile in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii;
c) persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care in anul urmator inscrierii in registru nu au mai efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal;
d) persoanele inregistrate conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal care solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii;
e) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal;
f) persoanele inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Codul fiscal, pentru care organul fiscal anuleaza, din oficiu, inregistrarea in scopuri de TVA.
2. Pentru radierea din oficiu, compartimentul de specialitate intocmeste Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, in doua exemplare, potrivit modelului prevazut in anexa nr. 5 la ordin. Decizia se aproba de conducatorul organului fiscal. Un exemplar se comunica contribuabilului, potrivit prevederilor art. 44 din Codul de procedura fiscala, iar al doilea exemplar se arhiveaza la dosarul fiscal al acestuia.
3. Împotriva deciziei de radiere contribuabilul poate formula contestatie la organul fiscal emitent, in termen de 30 de zile de la data comunicarii, in conformitate cu dispozitiile art. 207 alin. (1) si art. 209 alin. (2) din Codul de procedura fiscala.
4. De la data radierii din Registrul operatorilor intracomunitari, contribuabilul nu mai are un cod valabil de TVA pentru operatiunile intracomunitare prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
B. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor impozabile si a persoanelor juridice neimpozabile care figureaza in lista contribuabililor declarati inactivi potrivit legii
1. La data intrarii in vigoare a unui ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala pentru aprobarea listei contribuabililor declarati inactivi, compartimentul de specialitate aplica procedura de anulare, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit prevederilor legale in vigoare, si intocmeste si Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari pentru fiecare contribuabil declarat inactiv fiscal, inregistrat in registru.
2. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza cu data comunicarii Deciziei privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala, dar nu poate fi ulterioara datei de scoatere din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA.
C. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor impozabile in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii
1. Compartimentul de specialitate selecteaza zilnic, din baza de date pusa la dispozitie de Oficiul National al Registrului Comertului, contribuabilii din sfera de administrare pentru care a fost inscrisa inactivitatea temporara in registrul comertului.
2. Pentru contribuabilii selectati potrivit pct. 1, compartimentul de specialitate aplica procedura de anulare, din oficiu, a inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit prevederilor legale in vigoare, si intocmeste si Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari pentru fiecare contribuabil inregistrat in registru.
3. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza cu data comunicarii Deciziei privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala, dar nu poate fi ulterioara datei de scoatere din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA.
D. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care in anul urmator inscrierii in registru nu au mai efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal
1. La inceputul fiecarui an calendaristic, compartimentul de specialitate verifica, pentru toti contribuabilii inscrisi in Registrul operatorilor intracomunitari, daca in anul anterior acestia au efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
2. Verificarea se efectueaza, pe baza informatiilor cuprinse in formularul 390 VIES “Declaratia recapitulativa privind livrarile/achizitiile/prestarile intracomunitare” si in formularul 300 “Decont de TVA”, depuse de contribuabilii inscrisi in Registrul operatorilor intracomunitari, pentru anul expirat.
3. Compartimentul de specialitate selecteaza toate persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 din Codul fiscal care sunt inregistrate in Registrul operatorilor intracomunitari si care, in anul de referinta, nu au declarat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
4. Pentru fiecare contribuabil inscris in lista prevazuta la pct. 3, compartimentul de specialitate intocmeste Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari.
5. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza cu data comunicarii Deciziei privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala.
E. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor inregistrate conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal care solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii, si nu solicita radierea din Registrul operatorilor intracomunitari
1. La data depunerii la organul fiscal a unei declaratii de mentiuni, prin care persoana inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii, fara a depune si cererea de radiere din Registrul operatorilor intracomunitari, odata cu anularea inregistrarii in scopuri de TVA compartimentul de specialitate intocmeste si Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari.
2. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza cu data comunicarii Deciziei privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala, dar nu poate fi ulterioara datei de scoatere din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA.
F. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal
1. Organele cu atributii de control si inspectie fiscala, precum si serviciile/compartimentele juridice, dupa caz, din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala au obligatia ca, de indata ce primesc o comunicare privind o persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal, sa verifice in evidentele fiscale daca respectiva persoana este asociat sau administrator al unui contribuabil inscris in Registrul operatorilor intracomunitari.
2. În termen de doua zile lucratoare de la primirea comunicarii, organele cu atributii de control si inspectie fiscala, respectiv serviciile/compartimentele juridice au obligatia sa transmita o copie a comunicarii organului fiscal competent pentru administrarea contribuabilului inscris in Registrul operatorilor intracomunitari.
3. În termen de o zi lucratoare de la primirea comunicarii, compartimentul de specialitate intocmeste Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari.
4. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza cu data comunicarii Deciziei privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala.
G. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Codul fiscal, pentru care organul fiscal anuleaza, din oficiu, inregistrarea in scopuri de TVA
1. Ori de cate ori organul fiscal competent anuleaza, din oficiu, inregistrarea in scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal a unui contribuabil, acesta intocmeste si Decizia privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari.
2. Radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza cu data comunicarii Deciziei privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 45 din Codul de procedura fiscala, dar nu poate fi ulterioara datei de scoatere din evidenta persoanelor impozabile inregistrate in scopuri de TVA.

CAP. IV Structura Registrului operatorilor intracomunitari

1. Registrul operatorilor intracomunitari se organizeaza la nivel central si cuprinde, pentru fiecare contribuabil, urmatoarele informatii:
a) codul de inregistrare in scopuri de TVA;
b) denumirea/numele si prenumele contribuabilului;
c) adresa domiciliului fiscal;
d) datele de identificare ale asociatilor si administratorilor;
e) inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari:
e1) data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari;
e2) numarul si data Deciziei de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari;
f) radierea din Registrul operatorilor intracomunitari:
f1) data radierii din Registrul operatorilor intracomunitari;
f2) numarul si data Deciziei de radiere din Registrul operatorilor intracomunitari;
f3) motivatia radierii din Registrul operatorilor intracomunitari:
- la cerere;
- din oficiu – figureaza in lista contribuabililor declarati inactivi potrivit legii;
- inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii;
- persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA conform art. 153 din Codul fiscal, care in anul urmator inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari nu a mai efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal;
- persoanele inregistrate conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal care solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii;
- asociat sau administrator fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal;
- persoanele inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Codul fiscal, pentru care organul fiscal anuleaza, din oficiu, inregistrarea in scopuri de TVA.
2. Înregistrarea informatiilor in Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza:
a) pentru informatiile prevazute la pct. 1 lit. a)-d) – din cererea de inregistrare depusa de contribuabil, verificata cu informatiile detinute de organul fiscal in Registrul contribuabilului;
b) pentru informatiile prevazute la pct. 1 lit. e)-f) – din deciziile de inregistrare/radiere emise de organul fiscal competent si dovezile de comunicare a acestor decizii.
3. Informatiile prevazute la pct. 1 lit. a)-c) se actualizeaza odata cu actualizarea informatiilor din Registrul contribuabilului.
4. Informatiile prevazute la pct. 1 lit. d) se verifica anual, pana la data de 30 ianuarie, cu informatiile primite de la Oficiul National al Registrului Comertului. Daca se constata modificari ale asociatilor sau administratorilor, care nu au fost declarate de contribuabil, organul fiscal il va notifica pe acesta din urma cu privire la obligatia de depunere a cazierului judiciar si, dupa caz, a documentelor doveditoare, prevazute la pct. 4 si 5 din sectiunea 1 a cap. II. Notificarea privind modificarea listei asociatilor si/sau administratorilor este prevazuta in anexa nr. 6 la ordin.

ANEXA 2 CERERE DE ÎNREGISTRARE ÎN/RADIERE DIN REGISTRUL OPERATORILOR INTRACOMUNITARI -Form-095-cerere-inregistrare-radiere-registrul-operatorilor-economici.pdf

ANEXA  la Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari – Form-095-anexa-cerere-inregistrare-radiere-registrul-operatorilor-economici.pdf

ANEXA 3
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
(SIGLA) AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA
MFP Directia Generala a Finantelor Publice a ………../
Directia generala de administrare a marilor contribuabili
Unitatea fiscala ………………………………….
Nr. …………./…………….
(SIGLA)
ANAF
Adresa: ………
Telefon: ……..
Fax: …………
E-mail: ………

DECIZIE privind inscrierea/respingerea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari

Catre: Denumirea/Numele si prenumele …………..
Domiciliul fiscal: localitatea ………., str. ……. nr. ….., bl. …., ap. …, et. …, judetul/sectorul …………
Cod de identificare fiscala/Cod de inregistrare in scopuri de TVA ………
Avand in vedere dispozitiile art. 158^2 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si ca urmare a Cererii dumneavoastra nr. ……../….., va comunicam:
[] aprobarea cererii de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari.
Înregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu:
[] data comunicarii prezentei decizii, potrivit art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
[] data de 1 august 2010, pentru cererile de inscriere depuse pana la aceasta data;
[] data inregistrarii in scopuri de TVA, pentru cererile de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari depuse odata cu solicitarea inregistrarii in scopuri de TVA, pentru care data comunicarii prezentei decizii este anterioara datei inregistrarii in scopuri de TVA;
[] respingerea cererii de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari, intrucat:
[] nu sunteti inregistrat in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal;
[] inregistrarea in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal a fost anulata, la cerere sau din oficiu, de catre organul fiscal;
[] aveti ca asociat sau administrator o persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si/sau care are inscrise in cazierul judiciar infractiuni, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
Împotriva prezentei decizii se poate formula contestatie la organul fiscal emitent, in termen de 30 de zile de la data comunicarii, in conformitate cu dispozitiile art. 207 alin. (1) si art. 209 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conducatorul unitatii fiscale,
Numele si prenumele ……………………..
Semnatura si stampila unitatii ……………

Cod M.F.P. 14.13.02.61

www.anaf.ro

ANEXA 4

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
(SIGLA) AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA
MFP Directia Generala a Finantelor Publice a ………../
Directia generala de administrare a marilor contribuabili
Unitatea fiscala ………………………………….
Nr. …………./…………….
(SIGLA)
ANAF
Adresa: ………
Telefon: ……..
Fax: …………
E-mail: ………

DECIZIE privind radierea, la cerere, din Registrul operatorilor intracomunitari

Catre: Denumirea/Numele si prenumele ………………..
Domiciliul fiscal: localitatea ………, str. ……. nr. ……, bl. ….., ap. …., et. …., judetul/sectorul …………
Cod de identificare fiscala/Cod de inregistrare in scopuri de TVA ……….

În baza prevederilor art. 158^2 alin. (9) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, si ca urmare a Cererii dumneavoastra nr. ……/……, va comunicam ca ati fost radiat din Registrul operatorilor intracomunitari.
Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii prezentei decizii, potrivit art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Ca urmare, potrivit prevederilor art. 158^2 alin. (14) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, codul de inregistrare in scopuri de TVA RO ……….. nu mai este valabil pentru a desfasura operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.

Conducatorul unitatii fiscale,
Numele si prenumele ……………………..
Semnatura si stampila unitatii ……………

Cod M.F.P. 14.13.02.62

www.anaf.ro

ANEXA 5

MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
(SIGLA) AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA
MFP Directia Generala a Finantelor Publice a ………../
Directia generala de administrare a marilor contribuabili
Unitatea fiscala ………………………………….
Nr. …………./…………….
(SIGLA)
ANAF
Adresa: ………
Telefon: ……..
Fax: …………
E-mail: ………

DECIZIE privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari

Catre: Denumirea/Numele si prenumele ………….
Domiciliul fiscal: localitatea ………, str. ……. nr. ….., bl. …., ap. …., et. …, judetul/sectorul ………….
Cod de identificare fiscala ………………..
În baza prevederilor art. 158^2 alin. (10) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, va comunicam ca ati fost radiat, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, intrucat:
[] figurati in lista contribuabililor declarati inactivi, potrivit legii;
[] va aflati in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii;
[] in anul urmator inscrierii in registru nu ati mai efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare;
[] ati solicitat anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii;
[] aveti ca asociat sau administrator o persoana fata de care a fost dispusa punerea in miscare a actiunii penale, in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal;
[] inregistrarea in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Codul fiscal a fost anulata, din oficiu, de organul fiscal.
Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu:
[] data comunicarii prezentei decizii, potrivit art. 45 din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;
[] data anularii inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal, daca data comunicarii prezentei decizii este ulterioara datei anularii inregistrarii in scopuri de TVA.
Potrivit prevederilor art. 158^2 alin. (14) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, codul de inregistrare in scopuri de TVA RO. ………………. nu mai este valabil pentru a desfasura operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
Împotriva prezentei decizii se poate formula contestatie la organul fiscal emitent, in termen de 30 de zile de la data comunicarii, in conformitate cu dispozitiile art. 207 alin. (1) si art. 209 alin. (2) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Conducatorul unitatii fiscale,
Numele si prenumele ……………………..
Semnatura si stampila unitatii ……………

Cod M.F.P. 14.13.02.63
www.anaf.ro

ANEXA 6
MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE
(SIGLA) AGENTIA NATIONALA DE ADMINISTRARE FISCALA
MFP Directia Generala a Finantelor Publice a ………../
Directia generala de administrare a marilor contribuabili
Unitatea fiscala ………………………………….
Nr. …………./…………….
(SIGLA)
ANAF
Adresa: ………
Telefon: ……..
Fax: …………
E-mail: ………

NOTIFICARE privind modificarea listei asociatilor si/sau administratorilor

Catre: Denumirea/Numele si prenumele ………………..
Domiciliul fiscal: localitatea ………, str. …….. nr. ……, bl. ….., ap. …., et. …., judetul/sectorul …………
Cod de identificare fiscala ……………..
Din informatiile transmise de Oficiul National al Registrului Comertului rezulta ca au intervenit modificari ale listei asociatilor si/sau administratorilor, declarate organului fiscal cu ocazia solicitarii inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.
Potrivit art. 77 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, modificarile ulterioare ale datelor declarate in cererea de inregistrare trebuie aduse la cunostinta organului fiscal competent, in termen de 30 de zile de la data producerii acestora.
Astfel, va rugam sa va prezentati la sediul nostru, in termen de 5 zile de la primirea prezentei, pentru a depune o noua anexa la cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari, insotita de cazierul judiciar al noilor asociati si/sau administratori si, dupa caz, de documentele doveditoare.
Persoana de contact este domnul/doamna …….., camera ……, telefon ……… .

Conducatorul unitatii fiscale,
Numele si prenumele ……………………..
Semnatura si stampila unitatii ……………

Întocmit
Numele si prenumele …………………..
Functia ……………………………..
Semnatura ……………………………

Cod M.F.P. 14.13.02.64
www.anaf.ro

ANEXA 7 Instructiuni de completare a Cererii de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari

A. Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari
Se bifeaza cartusul corespunzator, daca persoana solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari.
Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari se completeaza si se depune la organul fiscal competent de catre:
- persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, la data solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal sau ulterior inregistrarii in scopuri de TVA, daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din acelasi act normativ;
- persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care au fost radiate, la cerere sau din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari, dar ulterior, dupa inlaturarea cauzelor care au determinat radierea, intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Codul fiscal.
Cartusul “Date de identificare a contribuabilului” se completeaza astfel:
Se bifeaza cartusul corespunzator categoriei de persoane in care se incadreaza solicitantul, respectiv persoana impozabila sau persoana juridica neimpozabila, astfel cum sunt definite de art. 125^1 alin. (1) pct. 18 si 19 din Codul fiscal.
“Denumire/nume, prenume” – se inscriu, dupa caz, denumirea sau numele si prenumele contribuabilului.
“Cod de inregistrare in scopuri de TVA” – se completeaza daca persoana care solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari este inregistrata in scopuri de TVA in Romania. În acest caz, se inscrie codul de inregistrare in scopuri de TVA atribuit de autoritatile fiscale din Romania, potrivit art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal. Înscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.
“Cod de identificare fiscala” – se inscrie codul primit la inregistrare, inscris in certificatul de inregistrare fiscala. Se completeaza de contribuabilii care solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari odata cu inregistrarea in scopuri de TVA, potrivit art. 153 sau 153^1 din Codul fiscal. Înscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.
“Domiciliul fiscal” – se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal al persoanei impozabile inregistrate in scopuri de TVA.
În cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, inregistrate direct in scopuri de TVA in Romania, se inscrie domiciliul/sediul persoanei din tara de rezidenta.
În cazul persoanelor impozabile stabilite in strainatate, care si-au desemnat reprezentant fiscal, se inscrie domiciliul/sediul persoanei din tara de rezidenta.
În cazul persoanelor impozabile care au sediul activitatii economice in afara Romaniei si sunt stabilite in Romania prin unul sau mai multe sedii fixe fara personalitate juridica, conform art. 125^1 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, se inscrie domiciliul fiscal al sediului fix desemnat sa depuna decontul de taxa si sa fie responsabil pentru toate obligatiile in scopuri de TVA, conform pct. 66 alin. (5) din normele metodologice.
Cartusul “Date de identificare ale imputernicitului/reprezentantului fiscal” se completeaza numai in cazul in care depunerea cererii de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari se realizeaza printr-un imputernicit sau printr-un reprezentant fiscal si contine:
“Denumire/nume, prenume” – se inscriu, dupa caz, denumirea sau numele si prenumele imputernicitului/reprezentantului fiscal.
“Cod de identificare fiscala” – se inscrie codul primit la inregistrare, inscris in certificatul de inregistrare fiscala, sau codul numeric personal, in cazul in care imputernicitul/reprezentantul fiscal este persoana fizica. Înscrierea cifrelor in caseta se face cu aliniere la dreapta.
“Domiciliul fiscal” – se completeaza cu datele privind adresa domiciliului fiscal (sediul social, sediul sau domiciliul fiscal, dupa caz) al imputernicitului/reprezentantului fiscal.
Se bifeaza cartusul A referitor la solicitarea de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari.
Cererea se depune la organul fiscal competent insotita de:
1. anexa privind datele de identificare ale administratorilor si asociatilor contribuabilului la data depunerii cererii de inregistrare;
2. certificatele de cazier judiciar ale administratorilor si asociatilor contribuabilului, eliberate in vederea inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit art. 11 alin. (3) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar, republicata, cu completarile ulterioare, valabile la data depunerii cererii de inregistrare. Cererile de inregistrare a societatilor pe actiuni se depun insotite numai de certificatele de cazier judiciar ale administratorilor;
3. documente eliberate de organele de urmarire penala si/sau documentele eliberate de serviciul/compartimentul juridic din cadrul directiei generale a finantelor publice coordonatoare a organului fiscal competent sau, dupa caz, din cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in cazul marilor contribuabili, in conditiile prevazute la pct. 4 si 5 din sectiunea 1 a cap. II “Procedura de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari”, din anexa nr. 1 la ordin.
B. Cererea de radiere din Registrul operatorilor intracomunitari
Se bifeaza cartusul corespunzator, daca persoana inscrisa in Registrul operatorilor intracomunitari solicita radierea din acest registru.

Instructiuni de completare a anexei la Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari

Cartusul “Date de identificare a contribuabilului” se completeaza prin preluarea datelor inscrise in cartusul “Date de identificare a contribuabilului” din Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari.
Sectiunea I “Administratori” si sectiunea II “Asociati” se completeaza cu datele de identificare ale persoanei/persoanelor administratori/asociati ai contribuabilului la data solicitarii inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, astfel:
- “Nume, prenume/denumire” – se inscriu, dupa caz, numele si prenumele persoanei fizice administrator/asociat sau denumirea persoanei juridice sau altei entitati administrator/asociat;
- “Data si locul nasterii/Numarul inregistrarii in tara de stabilire” – se inscriu data si locul nasterii persoanei fizice administrator/asociat sau numarul sub care s-a inregistrat la autoritatile competente persoana juridica in afara Romaniei;
- “Cod de identificare fiscala” – se inscrie codul primit la inregistrarea fiscala in Romania, inscris in certificatul de inregistrare fiscala, sau codul numeric personal, in cazul in care administratorul/asociatul este persoana fizica. Nu se completeaza pentru persoanele administratori/asociati neinregistrate fiscal in Romania;
- “Domiciliu/sediu social” – se inscrie domiciliul persoanei fizice administrator/asociate sau sediul social al persoanei juridice sau al altei entitati administrator/asociat al contribuabilului.

Actualizarea datelor din anexa la Cererea de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari

Anexa privind datele de identificare ale administratorilor si asociatilor se depune, actualizata, la organul fiscal competent, ori de cate ori dupa data inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari se modifica datele declarate la inscrierea in registru.
Anexa actualizata se depune insotita de certificatele de cazier judiciar eliberate pentru noii administratori si/sau asociati, precum si de documentele eliberate de organele de urmarire penala si/sau de compartimentul juridic, in conditiile prevazute la pct. 4 si 5 din sectiunea 1 a cap. II “Procedura de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari”, din anexa nr. 1 la ordin.

ANEXA 8 Caracteristicile de tiparire, modul de difuzare, de utilizare si de arhivare a formularelor

1. “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”
1.1. Denumire: “Cerere de inregistrare in/radiere din Registrul operatorilor intracomunitari”
1.2. Cod MFP: 14.13.01.10.11/r.o.i.
1.3. Format: A4/t1
1.4. Caracteristici de tiparire:
- pe o singura fata;
- se utilizeaza echipament informatic pentru editare.
1.5. U/M: set (doua file)
1.6. Se difuzeaza: gratuit.
1.7. Se utilizeaza: pentru inscrierea sau radierea in/din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
1.8. Se intocmeste intr-un exemplar, de catre contribuabil.
1.9. Circula: – la organul fiscal.
1.10. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al contribuabilului.

2. “Decizie privind inscrierea/respingerea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari”
2.1. Denumire: “Decizie privind inscrierea/respingerea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari”
2.2. Cod MFP: 14.13.02.61
2.3. Format: A4/t1
2.4. Caracteristici de tiparire:
- pe o singura fata;
- se utilizeaza echipament informatic pentru editare.
2.5. U/M: o fila
2.6. Se utilizeaza: pentru aprobarea inscrierii sau respingerea inscrierii in/din Registrul operatorilor intracomunitari a persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
2.7. Se intocmeste: in doua exemplare, de organul fiscal competent.
2.8. Circula:
- originalul la contribuabil;
- copia la organul fiscal.
2.9. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al contribuabilului.

3. “Decizie privind radierea, la cerere, din Registrul operatorilor intracomunitari”
3.1. Denumire: “Decizie privind radierea, la cerere, din Registrul operatorilor intracomunitari”
3.2. Cod MFP: 14.13.02.62
3.3. Format: A4/t1
3.4. Caracteristici de tiparire:
- pe o singura fata;
- se utilizeaza echipament informatic pentru editare.
3.5. U/M: o fila
3.6. Se utilizeaza: pentru radierea din Registrul operatorilor intracomunitari, la cererea persoanelor inregistrate in scopuri de TVA.
3.7. Se intocmeste: in doua exemplare, de organul fiscal competent.
3.8. Circula:
- originalul la contribuabil;
- copia la organul fiscal.
3.9. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al contribuabilului.

4. “Decizie privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari”
4.1. Denumire: “Decizie privind radierea, din oficiu, din Registrul operatorilor intracomunitari”
4.2. Cod MFP: 14.13.02.63
4.3. Format: A4/t1
4.4. Caracteristici de tiparire:
- pe o singura fata;
- se utilizeaza echipament informatic pentru editare.
4.5. U/M: o fila
4.6. Se utilizeaza: pentru radierea din Registrul operatorilor intracomunitari, din oficiu, de catre organul fiscal competent.
4.7. Se intocmeste: in doua exemplare, de organul fiscal competent.
4.8. Circula:
- originalul la contribuabil;
- copia la organul fiscal.
4.9. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al contribuabilului.

5. “Notificare privind modificarea listei asociatilor si/sau administratorilor”
5.1. Denumire: “Notificare privind modificarea listei asociatilor si/sau administratorilor”
5.2. Cod MFP: 14.13.02.64
5.3. Format: A4/t1
5.4. Caracteristici de tiparire:
- pe o singura fata;
- se utilizeaza echipament informatic pentru editare.
5.5. U/M: o fila
5.6. Se utilizeaza: pentru notificarea persoanelor inregistrate in Registrul operatorilor intracomunitari, in cazul in care se constata modificari ale listei asociatilor si/sau administratorilor declarate cu ocazia solicitarii inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari.
5.7. Se intocmeste: in doua exemplare, de organul fiscal competent.
5.8. Circula:
- originalul la contribuabil;
- copia la organul fiscal.
5.9. Se arhiveaza: la dosarul fiscal al contribuabilului.

————

OUG nr. 59/2010 din 30 iunie 2010 pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Intrucat nivelul veniturilor bugetare a fost profund afectat de criza economica si financiara, pentru realizarea unui echilibru intre nivelul veniturilor si al cheltuielilor, corelat cu obiectivele macroeconomice, datorita necesitatii implementarii unor masuri de largire a bazei de impozitare, precum si de majorare a unor impozite in domeniul impozitelor si taxelor locale,
tinand seama de faptul ca nepromovarea prezentului act normativ ar avea drept consecinta negativa imposibilitatea mentinerii deficitului bugetar in limitele stabilite,
in vederea indeplinirii obligatiilor asumate de Romania prin semnarea acordurilor de imprumut cu organismele internationale, absolut necesare pentru asigurarea finantarii cheltuielilor publice si a mentinerii increderii investitorilor in climatul socio-economic romanesc,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ART. I
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica dupa cum urmeaza:

1. Articolul 252 va avea urmatorul cuprins:
“Majorarea impozitului datorat de persoanele fizice ce detin mai multe cladiri
Art. 252 – (1) Persoanele fizice care au in proprietate doua sau mai multe cladiri datoreaza un impozit pe cladiri, majorat dupa cum urmeaza:
a) cu 65% pentru prima cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
b) cu 150% pentru a doua cladire in afara celei de la adresa de domiciliu;
c) cu 300% pentru a treia cladire si urmatoarele in afara celei de la adresa de domiciliu.
(2) Nu intra sub incidenta alin. (1) persoanele fizice care detin in proprietate cladiri dobandite prin succesiune legala.
(3) In cazul detinerii a doua sau mai multe cladiri in afara celei de la adresa de domiciliu, impozitul majorat se determina in functie de ordinea in care proprietatile au fost dobandite, asa cum rezulta din documentele ce atesta calitatea de proprietar.
(4) Persoanele fizice prevazute la alin. (1) au obligatia sa depuna o declaratie speciala la compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale in raza carora isi au domiciliul, precum si la cele in raza carora sunt situate celelalte cladiri ale acestora. Modelul declaratiei speciale va fi cel prevazut prin norme metodologice aprobate prin hotarare a Guvernului.”

2. La articolul 263, alineatul (2) va avea urmatorul cuprins:
“(2) In cazul oricaruia dintre urmatoarele autovehicule, impozitul pe mijlocul de transport se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a acestuia, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cm^3 sau fractiune din aceasta cu suma corespunzatoare din tabelul urmator:

ART. II
(1) Pentru anul fiscal 2010, termenul de plata a diferentelor de impozit rezultate in urma aplicarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta este 31 decembrie 2010.
(2) Persoanele fizice care achita integral pana la data de 30 septembrie 2010 impozitele recalculate in urma aplicarii prevederilor prezentei ordonante de urgenta, pentru diferentele rezultate, beneficiaza de bonificatia stabilita prin hotararile consiliilor locale adoptate pentru anul 2010.

ART. III
Prevederile prezentei ordonante de urgenta se aplica incepand cu 1 iulie 2010.

ART. IV
In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, Ministerul Finantelor Publice si Ministerul Administratiei si Internelor elaboreaza normele metodologice de aplicare, aprobate prin hotarare a Guvernului.

ORDONANTA DE URGENTA nr. 58/2010 din 26 iunie 2010 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal si alte masuri financiar-fiscale

Intrucat nivelul veniturilor bugetare a fost profund afectat de criza economica si financiara, pentru realizarea unui echilibru intre nivelul veniturilor si cel al cheltuielilor, corelat cu obiectivele macroeconomice,
datorita necesitatii implementarii unor masuri de largire a bazei de impozitare, precum si de majorare a unor impozite in domeniul impozitelor directe si in domeniul impozitelor si taxelor locale,
Avand in vedere necesitatea eliminarii, cat mai urgent posibil, a incompatibilitatii Legislatiei nationale privind recuperarea pierderilor realizate prin sediile permanente din strainatate ale persoanelor juridice romane cu dispozitiile art. 49 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, pentru evitarea declansarii procedurii de infringement,
tinand seama de faptul ca nepromovarea prezentului act normativ ar avea drept consecinte negative cresterea deficitului bugetar,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

ART. I
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. La articolul 7 alineatul (1) punctul 2 se introduc doua noi subpuncte, subpunctele 2.1 si 2.2, cu urmatorul cuprins:
“2.1. Orice activitate poate fi reconsiderata ca activitate dependenta daca indeplineste cel putin unul dintre urmatoarele criterii:
a) beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;
b) in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea;
c) beneficiarul de venit contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
d) platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;
e) platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;
f) orice alte elemente care reflecta natura dependenta a activitatii.
2.2. In cazul reconsiderarii unei activitati ca activitate dependenta, impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit. In acest caz se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.”

2. La articolul 7 alineatul (1), dupa punctul 13 se introduce un nou punct, punctul 13^1, cu urmatorul cuprins:
“13^1. dreptul de autor si drepturile conexe — constituie obiect al acestora operele originale de creatie intelectuala in domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau forma de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai multe opere preexistente, precum si drepturile conexe dreptului de autor si drepturile sui-generis, potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, cu modificarile si completarile ulterioare.”

3. La articolul 15 alineatul (1), litera c) se abroga.

4. La articolul 31, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Impozitul platit unui stat strain este dedus, daca se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei Impuneri incheiate intre Romania si statul strain si daca persoana juridica romana prezinta documentatia corespunzatoare, conform prevederilor legale, din care sa rezulte faptul ca impozitul a fost platit statului strain.”

5. Articolul 32 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Pierderi fiscale externe Art. 32
Orice pierdere realizata printr-un sediu permanent situat intr-un stat care nu este stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau situat intr-un stat cu care Romania nu are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri este deductibila doar din veniturile obtinute de sediul permanent respectiv. In acest caz, pierderile realizate printr-un sediu permanent se deduc numai din aceste venituri, separat, pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reporteaza si se recupereaza in urmatorii 5 ani fiscali consecutivi.”

6. La titlul II “Impozitul pe profit”, capitolul VI se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“CAPITOLUL VI – Impozitul pe dividende

Declararea, retinerea si plata impozitului pe dividende
Art. 36 (1) o persoana juridica romana care distribuie/plateste dividende catre o persoana juridica romana are obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende retinut catre bugetul de stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 16% asupra dividendului brut distribuit/platit unei persoane juridice romane.
(3) Impozitul pe dividende se declara si se plateste la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se distribuie/plateste dividendul. In cazul in care dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 25 ianuarie a anului urmator.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana juridica romana: a) unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine, la data platii dividendelor, minimum 10% din titlurile de participare ale celeilalte persoane juridice, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora inclusiv;
b) fondurilor de pensii facultative, respectiv fondurilor de pensii administrate privat;
c) organelor administratiei publice care exercita, prin lege, drepturile si obligatiile ce decurg din calitatea de actionar al statului la acele persoane juridice romane.
(5) Cota de impozit pe dividende prevazuta la alin. (2) se aplica si asupra sumelor distribuite/platite fondurilor deschise de investitii, incadrate astfel, potrivit reglementarilor privind piata de capital.”

7. Dupa articolul 37 se introduce un nou articol, articolul 37^1, cu urmatorul cuprins:
“Pierderi realizate printr-un sediu permanent din strainatate – Art. 37^1
(1) Pierderile realizate printr-un sediu permanent din strainatate, inregistrate pana la data de 31 decembrie 2009 inclusiv, se recupereaza potrivit prevederilor in vigoare pana la aceasta data.
(2) Pentru anul 2010, pierderile realizate printr-un sediu permanent situat intr-un stat membru al Uniunii Europene, al Asociatiei Europene a Liberului Schimb sau intr-un stat cu care Romania are incheiata o conventie de evitare a dublei impuneri se determina luand in calcul veniturile si cheltuielile inregistrate de la inceputul anului fiscal.”

8. La articolul 49, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
“(2^1) Venitul net anual dintr-o activitate independenta stabilit pe baza normei de venit nu poate fi mai mic decat salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata, in vigoare la momentul stabilirii normei de venit, inmultit cu 12.”

9. La articolul 50 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) o cheltuiala deductibila egala cu 20% din venitul brut;”.

10. La articolul 50 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) o cheltuiala deductibila egala cu 25% din venitul brut;”.

11. La articolul 52, litera f) a alineatului (1) si litera b) a alineatului (2) se abroga.

12. La articolul 52, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Impozitul ce trebuie retinut se vireaza la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost platit venitul.”

13. La articolul 55 alineatul (3), dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins: ”
h) tichete-cadou acordate potrivit legii.”

14. La articolul 55 alineatul (4), literele a^1), a^2), j) si k) se abroga.

15. La articolul 55 alineatul (4), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“b) drepturile de hrana acordate de angajatori angajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare;”.

16. La articolul 65 alineatul (2), literele a) si c) se abroga.

17. La articolul 66, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^2), cu urmatorul cuprins:
“(4^2) Determinarea castigului/pierderii potrivit alin. (1)-—(3) revine fiecarui intermediar, societate de administrare a investitiilor, in cazul rascumpararii de Titluri de participare la fondurile deschise de investitii, sau platitor de venit, dupa caz, la fiecare tranzactie.”

18. La articolul 66, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(5) Castigul net/Pierderea neta se determina la sfarsitul fiecarui trimestru ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate cumulat de la inceputul anului, ca urmare a tranzactionarii titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise. Castigul net determinat/Pierderea neta determinata la sfarsitul fiecarui trimestru se calculeaza de catre contribuabil, pe baza declaratiei de impunere trimestriale.”

19. La articolul 66, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (5^1), cu urmatorul cuprins:
“(5^1) Castigul net anual/Pierderea neta anuala din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate in cursul anului fiscal respectiv, cumulat de la inceputul anului, si este egal/egala cu castigul net determinat/pierderea neta determinata la sfarsitul trimestrului IV al anului fiscal respectiv. Castigul net anual impozabil/Pierderea neta anuala din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se determina ca diferenta intre castigul net anual/pierderea neta anuala, diminuat cu pierderile reportate din anii fiscali anteriori. Castigul net anual impozabil/Pierderea neta anuala se calculeaza de catre contribuabil, pe baza declaratiei de impunere.”

20. La articolul 66, alineatul (6) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(6) Pentru tranzactiile cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, efectuate in cursul fiecarui trimestru din anul fiscal, fiecare intermediar, societate de administrare a investitiilor in cazul rascumpararii de titluri de participare la fondurile deschise de investitii sau alt platitor de venit, dupa caz, are urmatoarele obligatii:
a) calcularea castigului/pierderii pentru fiecare tranzactie efectuata pentru contribuabil;
b) transmiterea catre fiecare contribuabil a informatiilor privind totalul castigurilor/pierderilor, in forma scrisa, pentru tranzactiile efectuate in cursul fiecarui trimestru, pana la data de 5 a lunii urmatoare trimestrului;
c) sa depuna anual, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul expirat, la organul fiscal competent o declaratie informativa privind totalul castigurilor/pierderilor pentru tranzactiile efectuate cu titlurile de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, pentru fiecare contribuabil.”

21. La articolul 66, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (6^1), cu urmatorul cuprins:
“(6^1) Procedura de aplicare a prevederii alin. (6) se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

22. La articolul 67, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
“(1^1) Veniturile sub forma de dobanzi pentru depozitele la vedere/conturi curente, precum si cele la depozitele clientilor, constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ, realizate incepand cu 1 iulie 2010, se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului. Virarea impozitului se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii in cont.”

23. La articolul 67, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Veniturile sub forma de dobanzi realizate incepand cu 1 iulie 2010 pentru depozitele la termen constituite, instrumentele de economisire dobandite, contractele civile incheiate se impun cu o cota de 16% din suma acestora, impozitul fiind final, indiferent de data constituirii raportului juridic. Pentru veniturile sub forma de dobanzi, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire. In situatia sumelor primite sub forma de dobanda pentru imprumuturile acordate pe baza contractelor civile, calculul impozitului datorat de catre platitorii de venit se efectueaza la momentul platii dobanzii. Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii, in cazul unor instrumente de economisire, respectiv la momentul platii dobanzii, pentru venituri de aceasta natura, pe baza contractelor civile.”

24. La articolul 67, alineatul (2^1) se abroga.

25. La articolul 67 alineatul (3), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%. Obligatia calcularii si virarii impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala in contul impozitului pe castigul net anual impozabil revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere trimestriala depusa pana la data 25 inclusiv a lunii urmatoare fiecarui trimestru, prin luarea in calcul a impozitului stabilit la sfarsitul trimestrului anterior.
Termenul de declarare constituie si termen de plata a impozitului reprezentand plata anticipata trimestriala, in contul impozitului pe castigul net anual impozabil, catre bugetul de stat. Impozitul de plata/de restituit se calculeaza ca diferenta intre impozitul pe castigul net determinat la sfarsitul fiecarui trimestru si plata anticipata aferenta trimestrului anterior;”.

26. La articolul 67 alineatul (3), dupa litera a) se introduce o noua litera, litera a^1), cu urmatorul cuprins:
“a^1) castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se impune cu o cota de 16%, pe baza declaratiei de impunere. Obligatia calcularii si virarii impozitului pe castigul net anual impozabil datorat revine contribuabilului, pe baza declaratiei de impunere depusa, potrivit prevederilor art. 83. Impozitul anual de plata/de restituit se determina ca diferenta intre impozitul pe castigul net anual impozabil si plata anticipata aferenta castigului net determinat la sfarsitul trimestrului IV;”.

27. La articolul 67 alineatul (3), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“c) castigul din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, precum si din orice alte operatiuni de acest gen, altele decat cele cu instrumente financiare tranzactionate pe piete autorizate si supravegheate de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, se impune cu o cota de 16% la fiecare tranzactie, impozitul retinut constituind plata anticipata in contul impozitului anual datorat. Obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine intermediarilor sau altor platitori de venit, dupa caz. Impozitul calculat si retinut, reprezentand plata anticipata, se vireaza pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care a fost retinut. Pentru tranzactiile din anul fiscal contribuabilul are obligatia depunerii declaratiei de impunere. Impozitul anual datorat se stabileste de catre contribuabil prin aplicarea cotei de 16% asupra castigului net anual al fiecarui contribuabil, determinat potrivit prevederilor art. 66 alin. (7).”

28. La articolul 67, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(5) Pierderea neta anuala din tranzactionarea titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, stabilita prin declaratia de impunere anuala, se recupereaza din castigurile nete anuale obtinute in urmatorii 7 ani fiscali consecutivi. Regulile de reportare a pierderilor sunt urmatoarele:
a) reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 7 ani consecutivi;
b) dreptul la report este personal si netransmisibil;
c) pierderea reportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute la lit. a), reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului.”

29. La articolul 77, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Veniturile din jocuri de noroc se impun, prin retinerea la sursa, cu o cota de 25% aplicata asupra venitului net. Venitul net se calculeaza la nivelul castigurilor realizate intr-o zi de la acelasi organizator sau platitor.”

30. La articolul 82, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:
“(7) In situatia rezilierii, in cursul anului fiscal, a contractelor incheiate intre parti in care chiria este exprimata in lei, platile anticipate stabilite potrivit prevederilor art. 63 alin. (2) vor fi recalculate de organul fiscal competent la cererea contribuabilului, pe baza de documente justificative.”

31. La articolul 83, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu urmatorul cuprins:
“(1^1) Declaratia de impunere se completeaza si pentru contribuabilii prevazuti la art. 63 alin. (2), caz in care platile anticipate de impozit vor fi luate in calcul la stabilirea impozitului anual datorat, pentru situatiile in care intervin modificari ale clauzelor contractuale, cu exceptia art. 82 alin. (7).”

32. La articolul 83, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Declaratia de impunere se completeaza si pentru castigul net anual impozabil/pierderea neta anuala, generat/generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
b) operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.”

33. La articolul 83, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu urmatorul cuprins:
“(2^1) Declaratia de impunere trimestriala se completeaza pentru castigul net determinat/pierderea neta determinata la sfarsitul fiecarui trimestru, generat/generata de tranzactii cu titluri de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise.”

34. La articolul 84, alineatele (1), (2) si (3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“(1) Impozitul pe venitul net anual impozabil/castigul net anual impozabil datorat este calculat de contribuabil, pe baza declaratiei de impunere, prin aplicarea cotei de 16% asupra venitului net anual impozabil/castigului net anual impozabil din anul fiscal.
………………………………………….
(2) Contribuabilii pot dispune asupra destinatiei unei sume, reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil, castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise, castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen, pentru sustinerea entitatilor nonprofit care se infiinteaza si functioneaza in conditiile legii, unitatilor de cult, precum si pentru acordarea de burse private, conform legii.
(3) Organul fiscal competent are obligatia calcularii, retinerii si virarii sumei reprezentand pana la 2% din impozitul datorat pe:
a) venitul net anual impozabil;
b) castigul net anual impozabil din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare, in cazul societatilor inchise;
c) castigul net anual din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest gen.”

35. La articolul 86, alineatele (7) si (8) se abroga.

36. Articolul 88 se modifica si va avea urmatorul cuprins: “Venituri ale persoanelor fizice nerezidente din activitati dependente
Art. 88
Persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente in Romania sunt impozitate potrivit prevederilor cap. III din prezentul titlu.”

37. La articolul 91, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Creditul fiscal extern se acorda daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:
a) se aplica prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiate intre Romania si statul strain in care s-a platit impozitul;
b) impozitul platit in strainatate, pentru venitul obtinut in strainatate, a fost efectiv platit in mod direct de persoana fizica sau de reprezentantul sau legal ori prin retinere la sursa de catre platitorul venitului. Plata impozitului in strainatate se dovedeste printr-un document justificativ, eliberat de autoritatea competenta a statului strain respectiv;
c) venitul pentru care se acorda credit fiscal face parte din una dintre categoriile de venituri prevazute la art. 41.”

38. La articolul 94, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4), (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
“(4) Prevederile art. 49 alin. (2^1), art. 50 alin. (1) lit. a) si alin. (2) lit. a) se vor aplica in mod corespunzator incepand cu 1 iulie 2010.
(5) Prevederile art. 55 alin. (3) lit. h) se aplica incepand cu drepturile aferente lunii iulie 2010. Veniturile reprezentand:
tichetele de cresa, acordate potrivit legii;
tichetele de vacanta, acordate potrivit legii;
sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariilor medii nete pe unitate, primite de persoanele ale caror contracte individuale de munca au fost desfacute ca urmare a concedierilor colective, conform legii, precum si sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza salariului mediu net pe economie, primite de personalul civil din sectorul de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala la incetarea raporturilor de munca sau de serviciu, ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, acordate potrivit legii;
sumele reprezentand platile compensatorii calculate pe baza soldelor lunare nete, acordate personalului militar trecut in rezerva sau al carui contract inceteaza ca urmare a nevoilor de reducere si de restructurare, precum si ajutoarele stabilite in raport cu solda lunara neta, acordate acestuia la trecerea in rezerva sau direct in retragere cu drept de pensie sau celor care nu indeplinesc conditiile de pensie, precum si ajutoare sau plati compensatorii primite de politisti aflati in situatii similare, al caror cuantum se determina in raport cu salariul de baza lunar net, acordate potrivit legislatiei in materie,
devin impozabile incepand cu drepturile aferente lunii iulie 2010.
(6) Procedura de aplicare a prevederii alin. (4) se stabileste prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, in conformitate cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”

39. La articolul 115 alineatul (2), partea introductiva si litera e) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“(2) Urmatoarele venituri impozabile obtinute din Romania nu sunt impozitate potrivit prezentului capitol si se impoziteaza conform titlului II sau III, dupa caz:
………………………………………………………
e) veniturile obtinute de nerezidenti dintr-o asociere constituita in Romania.”

40. La articolul 115, alineatul (4) se abroga.

41. La articolul 116 alineatul (2), literele c) si d) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“c) 25% pentru veniturile obtinute din jocuri de noroc, prevazute la art. 115 alin. (1) lit. p);

d) 16% in cazul oricaror altor venituri impozabile obtinute din Romania, asa cum sunt enumerate la art. 115.”

42. La articolul 116, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(5) Pentru veniturile sub forma de dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente, la depozitele la termen, certificate de depozit si alte instrumente de economisire la banci si la alte institutii de credit autorizate si situate in Romania, impozitul se calculeaza si se retine de catre platitorii de astfel de venituri la momentul inregistrarii in contul curent sau in contul de depozit al titularului, respectiv la momentul rascumpararii, in cazul certificatelor de depozit si al instrumentelor de economisire.
Virarea impozitului pentru veniturile din dobanzi se face lunar, pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare inregistrarii/rascumpararii.”

43. La articolul 117, literele a),  c),  f),  i) si k)  se abroga.

44. La articolul 140, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(1) Cota standard este de 24% si se aplica asupra bazei de impozitare pentru operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.”

ART. II
La calculul castigului net si al impozitului pe venit aferent in cazul transferului titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, pentru anul 2010, se aplica urmatoarele reguli:

1. Pentru perioada 1 ianuarie 2010—30 iunie 2010 se determina castigul net/pierderea neta aferent/aferenta acestei perioade in functie de perioada de detinere si se asimileaza castigului net anual/pierderii nete anuale. Impozitul se determina prin aplicarea cotelor de impunere de 1% si, respectiv, 16% la castigul net aferent perioadei, asimilat castigului net anual.

2. Pierderea neta aferenta perioadei 1 ianuarie 2010— 30 iunie 2010 asimilata pierderii nete anuale se compenseaza cu castigul net asimilat castigului net anual aferent perioadei 1 iulie 2010—31 decembrie 2010. Daca in urma compensarii rezulta pierdere, aceasta se reporteaza numai asupra castigului net anual impozabil aferent anului 2011.

3. Obligatiile fiscale sunt cele in vigoare in perioada respectiva.

4. Pentru perioada 1 iulie 2010— – 31 decembrie 2010 prevederile art. 66 alin. (5), (5^1) si (6) si art. 67 alin. (3) lit. a) si a^1) si alin. (5) se vor aplica corespunzator incepand cu 1 iulie 2010.

ART. III
(1) Orice venituri de natura profesionala, altele decat cele salariale, se impoziteaza cu cota de impozit pe venit.
(2) Asupra veniturilor prevazute la alineatul precedent se datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si asigurari de somaj.
(3) Baza de calcul la care se aplica aceste contributii este limitata la 5 salarii medii brute pe economie la nivelul salariului mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale.
(4) Obligatia declararii, calculului, retinerii si platii contributiilor prevazute la alineatul precedent revine platitorului de venit, in conformitate cu prevederile legale in vigoare.

ART. IV
La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta:
a) se abroga prevederile privind scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii stabilite potrivit art. 3 alin. (3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2009 privind acordarea tichetelor de vacanta, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 110 din 24 februarie 2009. Prevederile privind scutirea de la plata contributiilor sociale obligatorii stabilite potrivit art. 3 alin. (3) si (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 8/2009 raman in vigoare;
b) se abroga prevederile privind scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii stabilite potrivit art. 8 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masa, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 13 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare. Prevederile privind scutirea de la plata contributiilor sociale obligatorii stabilite potrivit art. 8 din Legea nr. 142/1998, cu modificarile si completarile ulterioare, raman in vigoare.

ART. V
Prin derogare de la dispozitiile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, prevederile prezentei ordonante de urgenta intra in vigoare incepand cu data de 1 iulie 2010, cu exceptia cazului in care in prezenta ordonanta de urgenta se prevede altfel.

ART. VI
In termen de 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a prezentei ordonante de urgenta se vor elabora de catre Ministerul Finantelor Publice normele metodologice de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care vor fi aprobate prin hotarare a Guvernului.

ART. VII
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si cu cele aduse prin prezenta ordonanta de urgenta, se va republica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, dupa aprobarea prin lege a prezentei ordonante de urgenta, dandu-se textelor o noua numerotare.

PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneaza: —————
Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu
Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga
Seful Departamentului pentru Afaceri Europene, Bogdan Manoiu

Bucuresti, 26 iunie 2010.
Nr. 58.

OUG nr. 54/2010 din 23 iunie 2010 privind unele masuri pentru combaterea evaziunii fiscale

Avand in vedere necesitatea combaterii in regim de maxima urgenta a fraudei fiscale in domeniul TVA pentru livrarile de: cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie,
avand in vedere necesitatea stabilirii unor standarde minime comune pentru inregistrarea si scoaterea din evidenta a persoanelor impozabile care efectueaza operatiuni de comert intracomunitar, in special Achizitii intracomunitare de bunuri, in vederea diminuarii evaziunii fiscale in domeniul TVA,
pentru asigurarea unei mai bune monitorizari a operatoriLor economici care desfasoara operatiuni cu produse accizabile, respectiv produse energetice, alcool si bauturi alcoolice si tutun prelucrat, in vederea accelerarii incasarii accizelor la bugetul de stat si a diminuarii evaziunii fiscale in domeniu,
In scopul intaririi supravegherii si controlului vamal al activitatii de introducere si comercializare a marfurilor in regim duty-free,
pentru instituirea unor parghii care sa conduca la cresterea gradului de colectare a veniturilor bugetare,
in considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta Ordonanta de urgenta.

Art. I
Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Denumirea articolului 158^1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Baza de date privind operatiunile intracomunitare”

2. Dupa articolul 158^1 se introduce un nou articol, articolul 158^2, cu urmatorul cuprins:
“Registrul operatorilor intracomunitari
Art. 158^2 - (1) Incepand cu data de 1 august 2010, se infiinteaza si se organizeaza in cadrul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala Registrul operatorilor intracomunitari care cuprinde toate persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care efectueaza operatiuni intracomunitare, respectiv:
a) livrari intracomunitare de bunuri care au locul in Romania potrivit art. 132 alin. (1) lit. a) si care sunt scutite de taxa in conditiile prevazute la art. 143 alin. (2) lit. a) si d);
b) livrari ulterioare de bunuri efectuate in cadrul unei operatiuni triunghiulare prevazute la art. 132^1 alin. (5), efectuate in statul membru de sosire a bunurilor si care se declara drept livrari intracomunitare cu cod T in Romania;
c) prestari de servicii intracomunitare, respectiv servicii pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2), efectuate de persoane impozabile stabilite in Romania in beneficiul unor persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, altele decat cele scutite de TVA in statul membru in care acestea sunt impozabile;
d) achizitii intracomunitare de bunuri taxabile care au locul in Romania potrivit prevederilor art. 132^1;
e) achizitii intracomunitare de servicii, respectiv cele pentru care se aplica prevederile art. 133 alin. (2), efectuate in beneficiul unor persoane impozabile stabilite in Romania, inclusiv persoane juridice neimpozabile inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1, de catre persoane impozabile nestabilite in Romania, dar stabilite in Comunitate, si pentru care beneficiarul are obligatia platii Taxei potrivit art. 150 alin. (2).
(2) La data solicitarii inregistrarii in scopuri de TVA potrivit art. 153 sau 153^1 persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile vor solicita organului fiscal competent si inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare, de natura celor prevazute la alin. (1).
(3) Persoanele inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 vor solicita inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la alin. (1), inainte de efectuarea respectivelor operatiuni.
(4) In vederea inscrierii in Registrul operatorilor intracomunitari, persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile trebuie sa depuna la organul fiscal competent o cerere de inregistrare insotita si de alte documente doveditoare, stabilite prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. In cazul persoanelor impozabile este obligatorie prezentarea cazierului judiciar eliberat de autoritatea competenta din Romania al asociatilor, cu exceptia societatilor pe actiuni, si al administratorilor.
(5) In cazul persoanelor prevazute la alin. (2), organul fiscal va analiza si va dispune aprobarea sau respingerea motivata a cererii de inregistrare in Registrul operatorilor intracomunitari, in termen de 10 zile calendaristice de la data inregistrarii cererii de inregistrare la organul fiscal competent.
(6) In cazul persoanelor prevazute la alin. (3), organul fiscal va verifica indeplinirea conditiei prevazute la alin. (8) lit. c) si va dispune aprobarea sau respingerea de indata a cererii.
(7) Aprobarea sau respingerea cererii de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se face prin decizie emisa de organul fiscal competent, care se comunica solicitantului conform Codului de procedura fiscala. Inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii deciziei in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
(8) Nu pot fi inscrise in Registrul operatorilor intracomunitari:
a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care nu sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1;
b) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala si/sau care are inscrise in cazierul judiciar infractiuni in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la alin. (1).
(9) Organul fiscal competent va radia din Registrul operatorilor intracomunitari persoanele impozabile care depun o cerere in acest sens.
(10) Organul fiscal competent va radia din oficiu din Registrul operatorilor intracomunitari:
a) persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile care figureaza in lista contribuabililor declarati inactivi potrivit legii;
b) persoanele impozabile in inactivitate temporara, inscrisa in registrul comertului, potrivit legii;
c) persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153, care in anul urmator inscrierii in registru nu au mai efectuat operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la alin. (1);
d) persoanele inregistrate conform art. 153 sau 153^1, care solicita anularea inregistrarii in scopuri de TVA, potrivit legii;
e) persoanele impozabile care au ca asociat sau administrator o persoana impotriva careia s-a pus in miscare actiunea penala in legatura cu oricare dintre operatiunile prevazute la alin. (1).
(11) Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari se face in baza deciziei emise de catre organul fiscal competent, care se comunica solicitantului conform Codului de procedura fiscala. Radierea din Registrul operatorilor intracomunitari produce efecte incepand cu data comunicarii deciziei in conditiile prevazute de Codul de procedura fiscala.
(12) Persoanele radiate din Registrul operatorilor intracomunitari conform alin. (9) si (10) pot solicita reinscrierea in acest registru dupa inlaturarea cauzelor care au determinat radierea, daca intentioneaza sa efectueze una sau mai multe operatiuni intracomunitare, de natura celor prevazute la alin. (1). Reinscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari se efectueaza de catre organele fiscale in conditiile prevazute de prezentul articol. De asemenea pot solicita inregistrarea in Registrul operatorilor intracomunitari persoanele prevazute la alin. (8) lit. a), daca la data solicitarii sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1, precum si persoanele prevazute la alin. (8) lit. b), dupa inlaturarea cauzelor pentru care persoanele respective nu au fost eligibile pentru inscrierea in registru.
(13) Organizarea si functionarea Registrului operatorilor intracomunitari, inclusiv procedura de inscriere si de radiere din acest registru, se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(14) Persoanele care nu figureaza in Registrul operatorilor intracomunitari nu au un cod valabil de TVA pentru operatiuni intracomunitare, chiar daca acestea sunt inregistrate in scopuri de TVA conform art. 153 sau 153^1.”

3. La articolul 160 alineatul (2), dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
“c) livrarea de bunuri din urmatoarele categorii: cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie, astfel cum sunt stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

4. La articolul 177, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 177
(1) Pentru tigarete, acciza datorata este egala cu suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem, dar nu mai putin de 96% din acciza totala pentru tigarete, care reprezinta acciza minima. Cand suma dintre acciza specifica si acciza ad valorem este mai mica decat acciza minima, se plateste acciza minima.”

5. La articolul 206^21, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Depozitarea exclusiva a produselor accizabile in regim suspensiv de accize poate avea loc in:
a) antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de produse energetice si ale persoanelor afiliate acestora, in sensul prevazut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un numar maxim de 8 antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru productia de astfel de produse din Romania, inclusiv persoanele afiliate acestuia. In intelesul acestei prevederi, antrepozitarul autorizat pentru productia de produse energetice este operatorul economic care detine instalatii si utilaje pentru rafinarea titeiului si prelucrarea fractiilor rezultate in vederea obtinerii de produse supuse accizelor;
b) antrepozitele fiscale aflate in zona aeroporturilor, destinate exclusiv aprovizionarii aeronavelor cu produse energetice, in baza certificatelor eliberate in acest sens de autoritatea competenta in domeniul aeronautic;
c) antrepozitele fiscale ale antrepozitarilor autorizati pentru productia de tigarete a caror cota de piata reprezinta peste 5% si ale persoanelor afiliate acestora, in sensul prevazut la titlul I art. 7 pct. 21, pentru un numar maxim de doua antrepozite fiscale de depozitare pentru fiecare antrepozitar autorizat pentru productia de astfel de produse din Romania, inclusiv persoanele afiliate acestuia.”

6. La articolul 206^21, alineatul (8) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(8) Fac exceptie de la prevederile alin. (6) antrepozitele fiscale care livreaza produse energetice catre aeronave, in conditiile prevazute in normele metodologice.”

7. La articolul 206^22 alineatul (3), dupa litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:
“g) capacitatea maxima de productie a instalatiilor si utilajelor in 24 de ore, declarata pe propria raspundere de persoana fizica sau de administratorul persoanei juridice care intentioneaza sa fie antrepozitar autorizat.”

8. La articolul 206^22, dupa alineatul (6) se introduc sase noi alineate, alineatele (7) – —(12), cu urmatorul cuprins:
“(7) In exercitarea atributiilor sale, Comisia poate solicita orice informatii si documente de la structurile din cadrul Ministerului Finantelor Publice, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala si de la alte institutii ale statului, pe care le considera necesare in solutionarea cererilor inregistrate.
(8) In cazul in care solicitarea Comisiei este adresata structurilor din cadrul Ministerului Finantelor Publice sau Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, aceasta este obligatorie, constituindu-se ca sarcina de serviciu pentru personalul acestor institutii. Nerespectarea acestei obligatii atrage masurile sanctionatorii prevazute de legislatia in vigoare.
(9) Comisia poate solicita, dupa caz, participarea la sedinte a organelor de control care au incheiat actele de control, precum si a reprezentantului legal al societatii comerciale in cauza.
(10) Activitatea curenta a Comisiei se realizeaza prin intermediul secretariatului care functioneaza in cadrul directiei de specialitate din Ministerul Finantelor Publice, directie desemnata prin hotararea de organizare si functionare a ministerului.
(11) In exercitarea atributiilor sale, directia de specialitate poate solicita de la diferite structuri centrale si teritoriale din cadrul Ministerului Finantelor Publice si, respectiv, de la Agentia Nationala de Administrare Fiscala orice alte informatii si documente pe care le considera necesare in solutionarea cererilor inregistrate.
(12) Daca in urma analizarii documentatiei anexate la cererea inregistrata directia de specialitate constata ca aceasta este incompleta, dosarul in cauza poate fi restituit autoritatii emitente.”

9. La articolul 206^23 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) locul urmeaza a fi folosit pentru producerea, transformarea, detinerea, primirea si/sau expedierea produselor accizabile in regim suspensiv de accize;”.

10. La articolul 206^23 alineatul (1), dupa litera f) se introduce o noua litera, litera g), cu urmatorul cuprins:
“g) persoana care urmeaza sa isi desfasoare activitatea ca antrepozitar autorizat sa nu inregistreze obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat.”

11. La articolul 206^24 alineatul (2), litera g) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“g) perioada de valabilitate a autorizatiei. Perioada de valabilitate este de 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare si de un an in celelalte cazuri;”.

12. La articolul 206^24, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:
“(7) Antrepozitarul autorizat care doreste continuarea activitatii intr-un antrepozit fiscal dupa expirarea perioadei de valabilitate inscrise in autorizatia pentru acel antrepozit fiscal va solicita in scris autoritatii competente reautorizarea ca antrepozit fiscal cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea perioadei de valabilitate, conform precizarilor din normele metodologice.”

13. La articolul 206^26 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) sa constituie in favoarea autoritatii competente o garantie pentru productia, transformarea si detinerea de produse accizabile in regim suspensiv de accize, precum si o garantie pentru circulatia acestor produse in regim suspensiv de accize, in conformitate cu prevederile art. 206^54 si in conditiile stabilite prin normele metodologice;”.

14. La articolul 206^26, dupa alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (3) – —(5), cu urmatorul cuprins:
“(3) Cesionarea ori instrainarea sub orice forma a actiunilor sau a partilor sociale ale antrepozitarilor autorizati ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform prezentului capitol va fi adusa la cunostinta autoritatii competente cu cel putin 60 de zile inainte de realizarea acestei operatiuni, in vederea efectuarii inspectiei fiscale, cu exceptia celor care fac obiectul tranzactiilor pe piata de capital.
(4) Instrainarea activelor de natura imobilizarilor corporale care contribuie direct la productia si/sau depozitarea de produse accizabile ale antrepozitarului autorizat ori ale unui antrepozitar a carui autorizatie a fost anulata sau revocata conform prezentului capitol se va putea face numai dupa ce s-au achitat la bugetul de stat toate obligatiile fiscale ori dupa ce persoana care urmeaza sa preia activele respective si-a asumat obligatia de plata restanta a debitorului printr-un angajament de plata sau printr-un alt act incheiat in forma autentica, cu asigurarea unei garantii sub forma unei scrisori de garantie bancara la nivelul obligatiilor fiscale restante, la data efectuarii tranzactiei, ale antrepozitarului.
(5) Actele incheiate cu incalcarea prevederilor alin. (3) si (4) sunt anulabile la cererea organului fiscal.”

15. La articolul 206^28 alineatul (2), litera f) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“f) antrepozitarul autorizat inregistreaza obligatii fiscale restante la bugetul general consolidat mai vechi de 60 de zile fata de termenul legal de plata.”

16. La articolul 206^30 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“b) de la locul de import catre oricare dintre destinatiile prevazute la lit. a), in cazul in care produsele in cauza sunt expediate de un expeditor inregistrat. In sensul prezentului articol, locul de import inseamna locul unde se afla produsele in momentul in care sunt puse in libera circulatie, in conformitate cu art. 79 din Regulamentul (CEE) nr. 2.913/92. Expeditorul inregistrat in Romania poate sa isi desfasoare activitatea in aceasta calitate numai in baza autorizatiei valabile emise de autoritatea competenta.”

17. La articolul 206^54, alineatele (1), (4) si (5) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“Art. 206^54
(1) Antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat au obligatia depunerii la autoritatea competenta a unei garantii, conform prevederilor din normele metodologice, care sa asigure plata accizelor care pot deveni exigibile. In situatia in care antrepozitarul autorizat, destinatarul inregistrat si expeditorul inregistrat inregistreaza obligatii fiscale restante cu mai mult de 30 de zile, administrate de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, garantia se extinde si asupra acestora de drept si fara nicio alta formalitate.
…………………………………………………………………………………….
(4) Garantia reprezinta 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta la nivelul unui an, potrivit capacitatilor tehnologice de productie pentru antrepozitul nou-infiintat. Pentru antrepozitarii autorizati, valoarea garantiei se va calcula prin aplicarea procentului de 6% la valoarea accizelor aferente iesirilor de produse accizabile din ultimul an, dar nu mai putin de 6% din valoarea accizelor aferente produselor ce ar rezulta potrivit capacitatilor tehnologice de productie. Tipul, modul de calcul, valoarea si durata garantiei vor fi prevazute in normele metodologice.
(5) Valoarea garantiei va fi analizata periodic, pentru a reflecta orice schimbari in volumul afacerii sau in nivelul de accize datorat.”

18. La articolul 206^54, dupa alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu urmatorul cuprins:
“(6) Garantia aferenta deplasarii produselor accizabile in regim suspensiv de accize efectuata de un expeditor inregistrat reprezinta 100% din valoarea accizelor corespunzatoare produselor deplasate, in conditiile prevazute in normele metodologice.”

19. La articolul 206^57, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
“(5) Modalitatea si conditiile de acordare a scutirilor prevazute la alin. (1)—(3) vor fi stabilite prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

20. La articolul 206^69, alineatul (10) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(10) In cazul comercializarii si transportului de tutun brut si tutun partial prelucrat, trebuie indeplinite urmatoarele cerinte:
a) operatorii economici care doresc sa comercializeze tutun brut sau tutun partial prelucrat provenit din operatiuni proprii de import, din achizitii intracomunitare proprii sau din productia interna proprie pot desfasura aceasta activitate numai in baza unei autorizatii eliberate in acest scop de catre autoritatea competenta;
b) tutunul brut sau tutunul partial prelucrat poate fi comercializat catre un operator economic din Romania numai daca este antrepozitar autorizat pentru productia de tutun prelucrat, deplasarea tutunului efectuandu-se direct catre antrepozitul fiscal al acestuia;
c) orice deplasare de tutun brut sau de tutun partial prelucrat pe teritoriul Romaniei, realizata de operatorii economici prevazuti la lit. a), trebuie sa fie insotita de un document comercial in care va fi inscris numarul autorizatiei operatorului economic.”

21. La titlul VII “Accize si alte taxe speciale”, in anexa nr. 1, la nr. crt. 3 “Bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri”, subpunctul 3.1 “linistite”, nivelul accizei prevazut in coloana 5 se modifica si va fi de 100 euro/hl de produs.

22. La titlul VII, in anexa nr. 1, la nr. crt. 4 “Produse intermediare”, nivelul accizei prevazut in coloana 5 se modifica si va fi de 165 euro/hl de produs.

23. La articolul 296^1 alineatul (1), dupa litera k) se introduc doua noi litere, literele l) si m), cu urmatorul cuprins:
“l) detinerea de catre orice persoana in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, potrivit titlului VII, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false peste limita a 10.000 tigarete, 400 tigari de foi de 3 grame, 200 tigari de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, bauturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare de alcool peste 300 litri;
m) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate.”

24. La articolul 296^1 alineatul (2), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“a) cu inchisoare de la 1 an la 4 ani, cele prevazute la lit. c), d), e), g), i), l) si m);”.

25. La articolul 296^1 , alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Dupa constatarea faptelor prevazute la alin. (1) lit. c) – —i) si k), organul de control competent dispune oprirea activitatii, sigilarea instalatiei in conformitate cu procedurile tehnologice de inchidere a instalatiei si inainteaza actul de control autoritatii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.”

Art. II
(1) Prevederile art. I pct. 3 se aplica incepand cu a 10-a zi urmatoare comunicarii de catre Consiliul Uniunii Europene a aprobarii derogarii pentru aplicarea acestor prevederi, pana la data de 31 decembrie 2011. Ministerul Finantelor Publice va publica pe site-ul sau oficial www.mfinante.ro data comunicarii de catre Consiliul Uniunii Europene a aprobarii derogarii.
(2) Persoanele impozabile si persoanele juridice neimpozabile, inregistrate in scopuri de TVA potrivit art. 153 si 153^1 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, care intentioneaza sa desfasoare dupa data de 1 august 2010 operatiuni intracomunitare de natura celor prevazute la art. 158^2 alin. (1) din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, trebuie sa solicite organelor fiscale competente inscrierea in Registrul operatorilor intracomunitari, potrivit prevederilor art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse pana la data de 1 august 2010 de catre persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari va fi data de 1 august 2010. In cazul aprobarii de catre organul fiscal competent a cererilor depuse dupa data de 1 august 2010 de persoanele prevazute la alin. (2), data inregistrarii in Registrul operatorilor intracomunitari va fi data comunicarii deciziei in conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Cererile vor fi solutionate in termenul si in conditiile prevazute la art. 158^2 din Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Incepand cu data de 1 august 2010, pentru realizarea schimbului de informatii in domeniul taxei pe valoarea adaugata cu statele membre ale Uniunii Europene, vor fi utilizate informatiile din Registrul operatorilor intracomunitari.

Art. III
Solicitarile de inscriere in Registrul operatorilor intracomunitari se depun la organele fiscale competente incepand cu data publicarii prezentei ordonante de urgenta.

Art. IV
(1) Prevederile art. I pct. 4, 21 si 22 se aplica incepand cu data de 1 iulie 2010.
(2) Autorizatiile detinute de antrepozitarii autorizati pentru antrepozitele fiscale de depozitare produse accizabile, cu exceptia situatiilor prevazute la art. I pct. 5, isi inceteaza valabilitatea la data de 1 septembrie 2010.
(3) Antrepozitarii autorizati pentru productia de produse energetice si antrepozitarii autorizati pentru productia de tigarete, inclusiv persoanele afiliate acestora, prevazuti la art. I pct. 5, care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin mai mult de 8 antrepozite fiscale de depozitare de produse energetice si mai mult de doua antrepozite fiscale de depozitare tigarete, au obligatia ca in termen de 10 zile lucratoare de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta sa comunice Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor lista antrepozitelor fiscale de depozitare, in numar de maximum 8, respectiv doua, pentru care se intentioneaza reautorizarea acestora.
(4) Dupa 48 de ore de la data intrarii in vigoare a prevederilor prezentei ordonante de urgenta, cu exceptia cazurilor prevazute la art. I pct. 5, se interzice deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv de accize catre antrepozite fiscale de depozitare.
(5) Antrepozitarii autorizati care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta detin autorizatii valabile, care au depasit perioada de 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii stabiliti conform reglementarilor in vigoare si, respectiv, de un an in celelalte cazuri de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei si doresc sa isi continue activitatea ca antrepozitar autorizat, au obligatia de a solicita reautorizarea pana la data de 31 august 2010 inclusiv, in conditiile prevazute in Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) Antrepozitarii autorizati care detin autorizatii valabile la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta, a caror valabilitate, pana la data de 31 august 2010, nu depaseste 3 ani in cazul contribuabililor mari si mijlocii si, respectiv, un an in cazul contribuabililor mici de la data de incepere a valabilitatii autorizatiei, au obligatia de a se conforma prevederilor art. I pct. 13, 15 si 17 pana la data de 31 august 2010 inclusiv.
(7) Nerespectarea prevederilor alin. (5) si (6) atrage revocarea autorizatiilor de antrepozit fiscal.

Art. V
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al marfurilor comercializate in regim dutyfree, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 676 din 11 septembrie 2002, aprobata cu modificari prin Legea nr. 132/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Titlul ordonantei de urgenta se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“ORDONANTA DE URGENTA privind comercializarea marfurilor in regim duty-free”

2. Articolul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 1
(1) Prezenta ordonanta de urgenta stabileste conditiile in care se pot comercializa marfuri in regim duty-free.
(2) Operatorii economici introduc marfuri in vederea comercializarii in magazinele duty-free/duty-free diplomatice, numai dupa plata accizei, taxei pe valoarea adaugata si taxelor vamale, dupa caz.
(3) Operatorii economici autorizati conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta comercializeaza marfurile prevazute la art. 2 alin. (2) in regim duty-free, in limita cantitatilor destinate uzului personal, la preturi care nu includ taxa vamala, taxa pe valoarea adaugata si acciza aferenta, dupa caz.
(4) Operatorii economici autorizati conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta comercializeaza marfurile prevazute in anexa la prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia marfurilor prevazute la art. 2 alin. (2), in regim dutyfree, la preturi care nu includ taxa vamala, taxa pe valoarea adaugata si acciza aferenta, dupa caz.
(5) Marfurilor comercializate prin magazinele autorizate, in valuta, potrivit legii, in regim duty-free, li se aplica regimul vamal de export.
(6) Operatorii economici autorizati pot solicita restituirea taxei vamale, a taxei pe valoarea adaugata si a accizei, dupa caz, aferente produselor comercializate conform prezentei ordonante de urgenta prin magazinele duty-free/duty-free diplomatice.
(7) Pentru marfurile prevazute la art. 2 alin. (2), operatorii economici autorizati sa comercializeze marfuri in regim dutyfree prin magazine situate in punctele de control pentru trecerea frontierei de stat terestre cu tarile terte pot solicita restituirea taxei vamale, a taxei pe valoarea adaugata si a accizei, dupa caz, aferente produselor comercializate, in limita cantitativa destinata uzului personal.
(8) Procedura si conditiile de restituire a taxei vamale, a taxei pe valoarea adaugata si a accizei aferente produselor comercializate prin magazinele duty-free/duty-free diplomatice, conform prezentei ordonante de urgenta, se stabilesc prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

3. Articolul 2 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 2
(1) In intelesul prezentei ordonante de urgenta cantitati destinate uzului personal reprezinta cantitatile care sunt destinate folosirii la un nivel rezonabil pentru consumul individual, familial ori pentru cadouri, fara a fi utilizate in scopul revanzarii.
(2) Pentru produsele din tutun, bauturile distilate, rachiuri, lichioruri si alte bauturi spirtoase, bere, vinuri, vermuturi si alte bauturi fermentate, cantitatile destinate uzului personal pentru o persoana intr-un interval de 24 de ore sunt limitate la:
a) tigarete — doua pachete tigarete/calator/zi;
b) tigari (cu o greutate maxima de 3 grame/bucata) — 100 de bucati;
c) tigari de foi — 20 de bucati;
d) tutun de fumat — 250 grame;
e) bauturi spirtoase — 1 litru;
f) produse intermediare — 2 litri;
g) vinuri sau bauturi fermentate — 20 litri;
h) bere — 25 litri.”

4. La articolul 3, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Lista cuprinzand marfurile care pot fi comercializate in regim duty-free este prevazuta in anexa.”

5. Articolul 4 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 4
Comercializarea marfurilor cu amanuntul, in valuta, in regim duty-free, se face numai in baza autorizatiei eliberate de Ministerul Finantelor Publice.”

6. Articolul 5 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 5
Pentru fiecare an de functionare a magazinelor duty-free se datoreaza o taxa anuala de 100.000 euro pentru fiecare magazin. Aceeasi taxa se datoreaza si in cazul comercializarii marfurilor in valuta, in regim duty-free, prin magazinele diplomatice sau la bordul aeronavelor care efectueaza curse directe avand ca destinatie un stat tert.”

7. Articolul 8 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 8
(1) Taxa pentru fiecare an de functionare a magazinelor prin care se comercializeaza marfuri in regim duty-free prin magazinele duty-free/duty-free diplomatice si, respectiv, de comercializare in regim duty-free a marfurilor la bordul aeronavelor se achita pentru urmatorii ani cel mai tarziu cu 10 zile calendaristice inainte de expirarea anului de functionare precedent.
(2) In situatia in care operatorii economici autorizati renunta la autorizatiile de functionare a magazinelor in regim duty-free emise in favoarea acestora, inainte de expirarea autorizatiilor respective, taxa anuala de autorizare se reduce in mod corespunzator cu perioada de nefunctionare din anul de functionare inscris in autorizatiile emise.
(3) Restituirea diferentelor de taxa de autorizare anuala se va face la solicitarea operatorilor economici de catre unitatile Trezoreriei Statului in lei. Solicitarea va contine obligatoriu perioada de nefunctionare a magazinului, insotita de certificarea privind perioada de nefunctionare emisa de biroul/punctul vamal in a carui raza de competenta se afla magazinul. Valoarea in lei se determina prin transformarea sumei in euro la cursul de schimb stabilit si comunicat de Banca Nationala a Romaniei in fiecare zi de joi. Acest curs se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare pentru sumele de restituit in cursul acelei saptamani.
(4) Perioada de nefunctionare, in sensul prezentei ordonante de urgenta, reprezinta intervalul dintre data de la care inceteaza comercializarea marfurilor in regim duty-free si data de expirare a anului de functionare sau data de expirare a valabilitatii autorizatiei de functionare, dupa caz.
(5) Procedura de restituire a diferentei din taxa de autorizare anuala se va stabili prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

8. Articolul 9 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 9
Vanzarea marfurilor in regim duty-free se efectueaza pe baza urmatoarelor documente:
a) pentru magazinele duty-free: pe baza pasaportului sau a cartii de identitate si a cartii de imbarcare, in cazul transporturilor aeriene;
b) pentru magazinele diplomatice: pe baza de comenzi scrise, emise de misiunile diplomatice, avizate de autoritatea vamala competenta, in limita cotelor stabilite de Ministerul Afacerilor Externe, cu respectarea acordurilor internationale in domeniu semnate de Romania.”

9. Dupa articolul 9 se introduc sapte noi articole, articolele 9^1 — 9^7, cu urmatorul cuprins:

“Art. 9^1
(1) Marfurile sunt comercializate in regim dutyfree numai in ambalaje si in cantitati destinate uzului personal, astfel cum acestea sunt definite la art. 2.
(2) Preturile marfurilor destinate comercializarii in regim dutyfree vor fi exprimate in euro si vor fi afisate la vedere.
(3) Comercializarea marfurilor catre cumparatori se face numai in conditiile emiterii de bonuri sau de facturi.
(4) Bonurile trebuie sa contina urmatoarele date:
a) denumirea persoanei juridice autorizate, sediul acesteia si codul fiscal;
b) numarul bonului — numerele se dau in ordine crescatoare;
c) identitatea cumparatorului: numele si prenumele, felul si numarul documentului de trecere a frontierei de stat, autoritatea emitenta a actului de identitate;
d) numarul cursei, in cazul transportului aerian;
e) felul produsului vandut;
f) unitatea de masura;
g) cantitatea;
h) valoarea unitara si totala;
i) data vanzarii.

Art. 9^2
(1) Aparatele de marcat electronice fiscale din dotarea magazinelor duty-free si duty-free diplomatice vor fi conectate on-line la un server din cadrul biroului/punctului vamal in a carui raza de competenta se afla magazinul duty-free.
(2) Aplicatia informatica trebuie sa permita din punct de vedere tehnic semnalarea deconectarii sau neconectarii aparatelor de marcat electronice fiscale.
(3) Cheltuielile necesare realizarii acestui sistem de monitorizare vor fi suportate de fiecare operator economic autorizat.

Art. 9^3
(1) Comercializarea bauturilor distilate, rachiurilor, lichiorurilor si a altor bauturi spirtoase, precum si a produselor din tutun se va face numai dupa marcarea specifica, respectiv aplicarea unui timbru cu inscriptia ŤEXPORTť. Procedura privind marcarea se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice, la propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(2) Timbrul confectionat din hartie autocolanta va avea forma unui dreptunghi cu dimensiunile 4 cm lungime si 1,5 cm latime, fondul de culoare rosu purpuriu si inscriptionarea ŤEXPORTť de culoare neagra de marime 7 mm.
(3) Timbrele se tiparesc de Compania Nationala ŤImprimeria Nationalať — S.A., la solicitarea operatorilor economici autorizati sa comercializeze marfuri in regim duty-free, care suporta si contravaloarea acestora.
(4) Aplicarea timbrelor constituie obligatia operatorului economic autorizat sa comercializeze marfuri in regim duty-free, inainte de introducerea in magazin in vederea comercializarii.

Art. 9^4
Este interzisa comercializarea de produse din tutun, de bauturi distilate, rachiuri, lichioruri si alte bauturi spirtoase, vinuri, vermuturi si alte bauturi fermentate si bere calatorilor care au varsta sub 18 ani.

Art. 9^5
(1) Ministerul Finantelor Publice anuleaza autorizatia de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic, de comercializare a marfurilor in regim duty-free la bordul aeronavelor, in situatia in care se constata ca i-au fost oferite informatii inexacte sau incomplete in legatura cu autorizarea magazinelor duty-free/duty-free diplomatice.
(2) Ministerul Finantelor Publice revoca autorizatia de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic, de comercializare a marfurilor in regim duty-free la bordul aeronavelor, in urmatoarele situatii:
a) neplata taxei anuale la termenul stabilit de art. 8 alin. (1);
b) comercializarea altor marfuri in regim duty-free decat cele prevazute in anexa;
c) daca in legatura cu operatorul economic autorizat a fost deschisa procedura de faliment ori de lichidare;
d) daca oricare dintre administratorii persoanei juridice a fost condamnat printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, in Romania sau intr-un stat strain, pentru infractiunea de abuz in serviciu, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al Romaniei, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
e) in cazul in care operatorul economic autorizat solicita renuntarea la autorizatia de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic;
f) cand impotriva operatorului economic autorizat s-a pronuntat o hotarare definitiva pentru infractiunea de abuz in serviciu, fals, uz de fals, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, dare sau luare de mita ori o infractiune dintre cele reglementate de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005, Legea nr. 82/1991, republicata, Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 656/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare;
g) daca in decurs de 2 ani de la data incetarii ultimei suspendari a autorizatiei de functionare a magazinului dutyfree/ duty-free diplomatic se constata ca operatorul economic autorizat sa desfasoare activitatea de comercializare a marfurilor in regim duty-free savarseste in cadrul aceluiasi magazin duty-free/duty-free diplomatic o fapta care se sanctioneaza cu suspendarea autorizatiei de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic;
h) daca s-a stabilit printr-o hotarare judecatoreasca definitiva ca prin magazinele duty-free/duty-free diplomatice sunt comercializate marfuri care incalca un drept de proprietate intelectuala sau care sunt improprii uzului sau consumului uman.
(3) Ministerul Finantelor Publice suspenda autorizatia de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic pe o perioada de 6 luni, in cazul in care s-a constatat savarsirea uneia dintre urmatoarele fapte:
a) comercializarea unor marfuri peste limitele destinate uzului personal, astfel cum acesta este prevazut la art. 2;
b) comercializarea produselor supuse marcarii conform prevederilor legale, fara marcarea corespunzatoare a acestora, astfel cum este prevazut la art. 9^3;
c) refuzul operatorului economic de a prezenta organelor de control documentele financiar-contabile solicitate de acestea;
d) operatorul economic autorizat nu respecta oricare dintre cerintele prevazute la art. 9, 9^1 sau 9^2;
e) inscrierea de date incomplete sau nereale care atesta vanzarea marfurilor in regim duty-free.
(4) Ministerul Finantelor Publice suspenda autorizatia de functionare a magazinelor duty-free/duty-free diplomatice pana la solutionarea definitiva a cauzei penale, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala impotriva operatorului economic autorizat sau impotriva oricaruia dintre reprezentantii legali ai acestuia pentru o fapta dintre cele reglementate de Legea nr. 571/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 86/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, Legea nr. 241/2005, Legea nr. 82/1991, republicata, Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau pentru orice alta fapta contra regimului fiscal, reglementata de Codul penal al Romaniei, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) In cazul in care operatorul economic autorizat doreste sa renunte la autorizatia de functionare pentru un magazin dutyfree/ duty-free diplomatic, acesta are obligatia sa notifice acest fapt la autoritatea vamala in a carei raza de competenta isi desfasoara activitatea magazinul in cauza, cu cel putin 60 de zile inainte de data de la care renuntarea la autorizatie produce efecte.
(6) Operatorii economici autorizati carora le-a fost suspendata, revocata sau anulata autorizatia de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic pot valorifica produsele inregistrate in stoc la data comunicarii deciziei de revocare, suspendare sau anulare a autorizatiei de functionare, numai sub supravegherea biroului vamal in a carui raza de competenta isi desfasoara activitatea magazinul in cauza.
(7) In cazul suspendarii, revocarii sau anularii autorizatiei de functionare a magazinului duty-free/duty-free diplomatic, valorificarea marfurilor inregistrate in stoc se poate efectua numai la preturi care sa contina taxa vamala, taxa pe valoarea adaugata si acciza aferenta marfurilor respective, fara posibilitatea de a solicita restituirea acestor taxe.

Art. 9^6
(1) Faptele prevazute la art. 9^5 alin. (2) lit. b) si alin. (3) constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5.000 lei la 10.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) se fac de catre lucratorii vamali din cadrul Autoritatii Nationale a Vamilor.

Art. 9^7
Contraventiilor prevazute la art. 9^6 le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.”

10. Dupa articolul 12 se introduce o anexa, avand cuprinsul prevazut in anexa care face parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.

Cauza C‑437/06 Securenta Göttinger Immobilienanlagen und Vermögensmanagement AG impotriva Finanzamt Göttingen (cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata de Niedersächsisches Finanzgericht)

„A sasea directiva TVA – Persoana impozabila care desfasoara in acelasi timp activitati economice, taxate sau scutite, si activitati neeconomice – Drept de deducere a TVA‑ului aferent intrarilor – Cheltuieli in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare atipice – Repartizarea TVA‑ului aferent intrarilor in functie de caracterul economic al activitatii – Calcularea pro rata de deducere”

Sumarul hotararii
1.        Dispozitii fiscale – Armonizarea legislatiilor – Impozite pe cifra de afaceri – Sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata – Deducerea taxei achitate in amonte – Persoana impozabila care desfasoara in acelasi timp activitati economice si activitati neeconomice
(Directiva 77/388 a Consiliului, art. 2 punctul 1)
2.        Dispozitii fiscale – Armonizarea legislatiilor – Impozite pe cifra de afaceri – Sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata – Deducerea taxei achitate in amonte – Persoana impozabila care desfasoara in acelasi timp activitati economice si activitati neeconomice
(Directiva 77/388 a Consiliului)
1.        Daca o persoana impozabila exercita in acelasi timp activitati economice, taxate sau scutite, si activitati neeconomice, care nu fac parte din sfera de aplicare a Celei de a sasea directive 77/388 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri, deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente cheltuielilor in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite atipice nu se admite decat in masura in care aceste cheltuieli pot fi imputate activitatii economice a persoanei impozabile in sensul articolului 2 punctul 1 din directiva mentionata.
(a se vedea punctul 31 si dispozitiv 1)
2.        Stabilirea metodelor si a criteriilor de alocare a valorii taxei pe valoarea adaugata achitate in amonte intre activitati economice si activitati neeconomice in sensul Celei de a sasea directive 77/388 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri tine de puterea de apreciere a statelor membre, care, in exercitarea acestei puteri, trebuie sa tina seama de finalitatea si de economia acestei directive si, astfel, sa prevada un mod de calcul care sa reflecte in mod obiectiv partea reala a cheltuielilor in amonte imputata fiecareia dintre aceste doua activitati.
Statele membre sunt abilitate sa aplice, daca este cazul, fie o cheie de repartizare in functie de natura investitiei, fie o cheie de repartizare in functie de natura operatiunii, fie orice alta cheie adecvata, fara a fi obligate sa se limiteze la o singura metoda dintre acestea.
(a se vedea punctele 38 si 39 si dispozitiv 2)

HOTARAREA CURȚII (Camera a patra)
13 martie 2008(*)
„A sasea directiva TVA – Persoana impozabila care desfasoara in acelasi timp activitati economice, taxate sau scutite, si activitati neeconomice – Drept de deducere a TVA‑ului aferent intrarilor – Cheltuieli in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare atipice – Repartizarea TVA‑ului aferent intrarilor in functie de caracterul economic al activitatii – Calcularea pro rata de deducere”
in cauza C‑437/06,
avand ca obiect o cerere de pronuntare a unei hotarari preliminare formulata in temeiul articolului 234 CE de Niedersächsisches Finanzgericht (Germania), prin Decizia din 5 octombrie 2006, primita de Curte la 24 octombrie 2006, in procedura
Securenta Göttinger Immobilienanlagen und Vermögensmanagement AG
impotriva
Finanzamt Göttingen,
CURTEA (Camera a patra),
compusa din domnul K. Lenaerts, presedinte de camera, doamna R. Silva de Lapuerta (raportor), domnii E. Juhász, J. Malenovský si T. von Danwitz, judecatori,
avocat general: domnul J. Mazák,
grefier: domnul R. Grass,
avand in vedere procedura scrisa,
luand in considerare observatiile prezentate:
–        pentru Securenta Göttinger Immobilienanlagen und Vermögensmanagement AG, de R. Jouvenal, Rechtsanwalt;
–        pentru guvernul german, de domnii M. Lumma si C. Blaschke, in calitate de agenti;
–        pentru guvernul portughez, de domnii L. Fernandes si R. Laires, in calitate de agenti;
–        pentru guvernul Regatului Unit, de doamna Z. Bryanston‑Cross, in calitate de agent, asistata de domnul P. Harris, barrister;
–        pentru Comisia Comunitatilor Europene, de domnul D. Triantafyllou, in calitate de agent,
dupa ascultarea concluziilor avocatului general in sedinta din 11 decembrie 2007,  pronunta prezenta
Hotarare
1        Cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare priveste interpretarea articolului 2 punctul 1 si a articolului 17 alineatul (5) din A sasea directiva 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare (JO L 145, p. 1, denumita in continuare „A sasea directiva”) si in special a articolului 4 din aceasta.
2        Aceasta cerere a fost formulata in cadrul unui litigiu intre Securenta Göttinger Immobilienanlagen und Vermögensmanagement AG (denumita in continuare „Securenta”), pe de o parte, si Finanzamt Göttingen (denumit in continuare „Finanzamt”), pe de alta parte, avand ca obiect intinderea dreptului de deducere a sumei taxei pe valoarea adaugata (denumita in continuare „TVA”).
Cadrul juridic
Reglementarea comunitara
3        Articolul 2 din A sasea directiva prevede:
„Sunt supuse taxei pe valoarea adaugata:
1.      livrarile de bunuri si prestarile de servicii efectuate cu titlu oneros pe teritoriul tarii de catre o persoana impozabila care actioneaza ca atare;
[…]” [traducere neoficiala]
4        Articolul 4 din A sasea directiva prevede:
„(1) «Persoana impozabila» inseamna orice persoana care, in mod independent, desfasoara in orice loc orice activitate economica mentionata la alineatul (2), indiferent de scopul sau rezultatele activitatii respective.
(2) Activitatile economice mentionate la alineatul (1) cuprind toate activitatile producatorilor, comerciantilor sau persoanelor care presteaza servicii, inclusiv activitatile miniere si activitatile agricole si activitatile prestate in cadrul profesiunilor liberale. Exploatarea bunurilor corporale sau necorporale in scopul obtinerii de venituri cu caracter de continuitate este de asemenea considerata activitate economica.
[…]” [traducere neoficiala]
5        Conform articolului 13 sectiunea B din A sasea directiva:
„Fara a aduce atingere altor dispozitii comunitare, statele membre scutesc, in anumite conditii pe care acestea le stabilesc in scopul de a asigura aplicarea corecta si directa a scutirilor de mai jos si de a preveni orice posibila evaziune, frauda sau abuz:
[…]
(d) urmatoarele operatiuni:
[...]
5.       operatiuni, inclusiv negocierea, dar exceptand gestionarea sau pastrarea, cu actiuni, titluri de participare, obligatiuni si alte valori mobiliare […]
[…]” [traducere neoficiala]
6        Articolul 17 din A sasea directiva are urmatorul cuprins:
„[…]
(2)      in masura in care bunurile si serviciile sunt utilizate in scopul operatiunilor taxabile ale unei persoane impozabile, persoana impozabila are dreptul de a deduce din valoarea TVA, pe care are obligatia de a o plati:
(a)      taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata in statul membru in cauza pentru bunurile care ii sunt sau care urmeaza a-i fi livrate sau pentru serviciile care ii sunt sau urmeaza a-i fi prestate de o alta persoana impozabila;
(b)      taxa pe valoarea adaugata datorata sau achitata pentru bunurile importate;
(c)      taxa pe valoarea adaugata datorata in temeiul articolului 5 alineatul (7) litera (a) si al articolului 6 alineatul (3).
(3)      Statele membre pot de asemenea acorda oricarei persoane impozabile dreptul la deducerea sau la restituirea taxei pe valoarea adaugata mentionata la alineatul (2), in masura in care bunurile si serviciile sunt utilizate in cadrul:
(a)      unor operatiuni legate de activitatile economice mentionate la articolul 4 alineatul (2), desfasurate in alta tara, care ar indeplini conditiile pentru deducerea impozitului daca s‑ar desfasura pe teritoriul statului membru;
[…]
(5)      in cazul bunurilor si serviciilor utilizate de o persoana impozabila atat pentru operatiunile care dau drept de deducere […], cat si pentru operatiuni care nu dau drept de deducere, deducerea este permisa numai pentru partea din taxa pe valoarea adaugata care poate fi atribuita primelor operatiuni.
Pro rata de deducere se stabileste, pentru toate operatiunile desfasurate de persoana impozabila, conform articolului 19.
Totusi, statele membre pot:
(a)      sa autorizeze persoana impozabila sa stabileasca o pro rata pentru fiecare sector al activitatii sale, cu conditia sa tina evidente contabile distincte pentru fiecare sector;
(b)      sa oblige persoana impozabila sa stabileasca o pro rata pentru fiecare sector al activitatii sale si sa tina evidente contabile distincte pentru fiecare sector;
(c)      sa autorizeze sau sa oblige persoana impozabila sa efectueze deducerea pe baza utilizarii tuturor bunurilor si serviciilor sau a unei parti a acestora;
(d)      sa autorizeze sau sa oblige persoana impozabila sa efectueze deducerea in conformitate cu norma stabilita la primul paragraf, pentru toate bunurile si serviciile utilizate pentru toate operatiunile prevazute la paragraful mentionat anterior;
(e)      sa prevada ca, atunci cand taxa pe valoarea adaugata care nu poate fi dedusa de persoana impozabila este nesemnificativa, aceasta sa fie considerata nula.
[…]” [traducere neoficiala]
7        Potrivit articolului 19 din A sasea directiva:
„(1) Pro rata de deducere, prevazuta la articolul 17 alineatul (5) primul paragraf, este compusa dintr un raport cuprinzand urmatoarele sume:
–        la numarator, valoarea totala, fara taxa pe valoarea adaugata, a cifrei de afaceri anuale aferente operatiunilor care dau drept de deducere conform articolului 17 alineatul (2) si (3);
–        la numitor, valoarea totala, fara taxa pe valoarea adaugata, a cifrei de afaceri anuale aferente operatiunilor incluse la numarator si operatiunilor care nu dau drept de deducere […]
Pro rata de deducere se determina anual, se stabileste ca procent si se rotunjeste la o cifra care nu depaseste urmatorul numar intreg.
(2) Prin derogare de la dispozitiile alineatului (1), este exclusa de la calculul pro rata de deducere valoarea cifrei de afaceri aferente livrarilor de bunuri de capital utilizate de persoana impozabila in scopul desfaşurarii activitatii sale economice. Este de asemenea exclusa valoarea cifrei de afaceri aferente operatiunilor imobiliare şi financiare accesorii [...].
(3) Pro rata provizorie pentru un an este cea calculata pe baza operatiunilor anului anterior. in absenta oricaror astfel de operatiuni sau atunci cand acestea sunt nesemnificative ca valoare, proportia este estimata provizoriu, sub controlul autoritatilor fiscale, de catre persoana impozabila pe baza previziunilor proprii. Cu toate acestea, statele membre pot continua sa aplice normele actuale.
Deducerile efectuate pe baza pro rata provizorie sunt regularizate la stabilirea pro rata definitiva, in cursul anului urmator.” [traducere neoficiala]
Reglementarea nationala
8        Articolul 1 alineatul 1 din Legea din 1993 privind impozitul pe cifra de afaceri (Umsatzsteuergesetz 1993, BGBl. 1993 I, p. 565, denumita in continuare „UStG”) supune platii TVA‑ului operatiunile efectuate cu titlu oneros pe teritoriul statului de catre un intreprinzator in cadrul activitatii sale.
9        Conform articolului 4 alineatul 8 literele e) si f) din UStG, sunt scutite operatiunile, inclusiv negocierea, dar exceptand pastrarea si gestionarea, cu privire la valori mobiliare, precum si operatiunile si negocierile cu titluri de participare in societati sau in alte grupari de persoane.
10      Articolul 15 din UStG prevede:
„1)      Persoana impozabila poate deduce urmatoarele valori ale taxei aferente intrarilor:
1.      taxa mentionata separat pe facturi […], pe care i le‑au furnizat alte persoane impozabile pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii efectuate in scopul desfasurarii activitatii sale […];
2.      taxa pe cifra de afaceri platita la import pentru bunurile care au fost importate in interiorul tarii in scopul desfasurarii activitatii sale […];
3.      taxa pentru achizitia intracomunitara de bunuri pentru activitatea sa.
[…]
2)      Se exclude de la deducerea impozitului aferent intrarilor taxa pentru livrarile, importul si achizitia intracomunitara de bunuri sau celelalte prestatii pe care persoana impozabila le utilizeaza in vederea urmatoarelor operatiuni:
1.      operatiunile scutite,
[…]
4)      Daca persoana impozabila utilizeaza un bun livrat, importat sau achizitionat in interiorul Comunitatii in scopul desfasurarii activitatii sale sau o alta prestatie numai partial in vederea realizarii operatiunilor care exclud deducerea impozitului aferent intrarilor, nu este deductibila partea din valorile impozitului aferent intrarilor care este imputabila din punct de vedere economic operatiunilor mentionate. Persoana impozabila poate stabili sumele partial nedeductibile procedand la o evaluare obiectiva.
[…]”.
Actiunea principala si intrebarile preliminare
11      Securenta desfasura, in cursul anului 1994, avut in vedere in actiunea principala, activitati de achizitionare, de gestionare si de exploatare de bunuri imobiliare, de valori mobiliare, precum si de titluri de participare si de plasamente de orice natura. Facand oferta publica de vanzare, aceasta societate colecta capitalul necesar pentru aceste activitati emitand actiuni si titluri de participare tacite atipice. Prin aceasta, Securenta integra un numar mare de asociati taciti, actionand ca o societate care facea oferta publica de vanzare. Persoanele astfel asociate aduceau capitaluri pe care Securenta le reinvestea.
12      in cursul anului 1994, Securenta a realizat operatiuni impozabile care se ridicau la 2 959 800 DEM. Cifra de afaceri globala a Securenta se ridica la 6 480 006 DEM. Aceasta suma includea dividende in valoare de 226 642 DEM si venituri obtinute din vanzarea de valori mobiliare in suma de 1 389 930 DEM, in total 1 616 572 DEM. Din sumele corespunzatoare TVA‑ului aferent intrarilor, in total 6 838 535 DEM, cea mai mare parte a acestora, si anume 6 161 679 DEM, nu era imputabila unor anumite operatiuni in aval.
13      Cu ocazia procedurii administrative privind stabilirea obligatiilor fiscale ale Securenta, aceasta din urma a afirmat ca toate sumele platite ca TVA aferent intrarilor pentru cheltuielile in legatura cu achizitionarea de noi capitaluri erau deductibile pe motiv ca emisiunea de actiuni a avut legatura cu intarirea capitalului sau si ca aceasta operatiune a adus beneficii activitatii sale economice in general.
14      Finanzamt a refuzat deducerea, pe de o parte, a valorii TVA‑ului aferent intrarilor pentru cheltuielile in legatura cu emisiunea de titluri de participare tacite atipice, respectiv 4 171 424 DEM, precum si, pe de alta parte, a valorii TVA‑ului aferent intrarilor pentru operatiunile de inchiriere realizate de Securenta, respectiv 676 856 DEM. in consecinta, Finanzamt a evaluat la 1 990 254 DEM valoarea TVA‑ului aferent intrarilor care nu se refera in mod direct la operatiuni in aval determinate. Pe aceasta baza, Finanzamt a stabilit o cota‑parte utilizand o cheie de repartizare de aproximativ 45 %, rezultand din aplicarea unui criteriu in legatura cu intinderea plasamentelor realizate, astfel incat suma TVA‑ului deductibil aferent intrarilor se ridica la 1 567 616 DEM, iar sumele rambursabile aferente anului 1994 la 1 123 647 DEM.
15      Prin urmare, Securenta a introdus o actiune in justitie impotriva acestei decizii. Prin Hotararea din 18 octombrie 2001, Niedersächsisches Finanzgericht a respins actiunea.
16      Securenta a atacat aceasta decizie la Bundesfinanzhof, care, printr‑o hotarare din 18 noiembrie 2004, a anulat hotararea pronuntata de Niedersächsisches Finanzgericht.
17      Niedersächsisches Finanzgericht, sesizat din nou cu litigiul, a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:
„1)      Daca o persoana impozabila exercita in acelasi timp o activitate profesionala si [o activitate] privata, dreptul de deducere a [TVA‑ului] aferent intrarilor se stabileste in functie de raportul care exista intre operatiunile impozabile si persoanele impozabile, pe de o parte, si operatiunile impozabile si cele scutite, pe de alta parte, sau deducerea acestei taxe nu se admite decat in masura in care cheltuielile efectuate in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite se refera la activitatea economica in sensul articolului 2 punctul 1 din [A sasea] directiva [...]?
2)      in ipoteza in care deducerea [TVA‑ului] aferent intrarilor nu ar fi admisa decat in masura in care cheltuielile efectuate in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite se refera la activitatea economica, valorile corespunzatoare [TVA‑ului] aferent intrarilor trebuie sa fie repartizate intre partea profesionala si partea privata a activitatii utilizand «o cheie de repartizare in functie de natura investitiei» sau trebuie sa se considere ca o «cheie de repartizare in functie de natura operatiunii» este deopotriva obiectiva, [aceasta] prin analogie cu articolul 17 alineatul (5) din [A sasea] directiva [...]?”
Cu privire la intrebarile preliminare
Observatiile prezentate Curtii
18      Securenta sustine ca toate sumele TVA‑ului aferent intrarilor pentru cheltuielile in legatura cu achizitionarea de capitaluri sunt deductibile, dat fiind ca o emisiune de actiuni serveste la cresterea resurselor financiare ale unei societati in beneficiul activitatii sale economice in general. Pentru a stabili intinderea dreptului de deducere, ar trebui sa se defineasca raportul care exista intre operatiunile impozabile si persoanele impozabile, pe de o parte, si operatiunile impozabile si cele scutite, pe de ala parte.
19      Guvernul german considera ca deducerea TVA‑ului aferent intrarilor nu este admisa decat in masura in care cheltuielile in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite se refera la o activitate profesionala. Acest guvern arata ca, in cauza principala, o parte din capitalul obtinut astfel a fost alocata unor domenii in care nu se exercita nicio activitate profesionala, si anume realizarea de participatii financiare. Ar trebui, asadar, sa se efectueze o repartizare a TVA‑ului aferent intrarilor intre activitatea profesionala si activitatea privata utilizand o cheie de repartizare in functie de natura investitiei.
20      Guvernul portughez arata ca TVA‑ul aferent intrarilor nu este deductibil decat in privinta operatiunilor efectuate in cadrul unei activitati profesionale si ca o cheie de repartizare in functie de natura investitiei reprezinta metoda de repartizare cea mai adecvata.
21      Guvernul Regatului Unit subliniaza ca proportia din costurile generale suportate in amonte care se afla in legatura cu o activitate neeconomica nu intra in calculul privind deducerea TVA‑ului aferent intrarilor. in ceea ce priveste metoda de repartizare, guvernul mentionat considera ca aceasta nu este reglementata de A sasea directiva, astfel incat tine de puterea de apreciere a statelor membre.
22      Comisia Comunitatilor Europene precizeaza ca tratamentul fiscal al unei activitati profesionale depinde de aplicabilitatea unuia dintre faptele generatoare de scutire. in timp ce operatiunile cu privire la titluri sunt scutite de TVA, livrarile de bunuri imobiliare ar putea fi, daca este cazul, impozitate. in aceste conditii, ar reveni instantei de trimitere obligatia sa efectueze o examinare a naturii diferitelor activitati desfasurate de Securenta. in aceasta privinta, Comisia preconizeaza o cheie de repartizare in functie de caracteristicile investitiei, care ar trebui sa fie suficient de calificata pentru a reflecta realitatea economica.
Raspunsul Curtii
Cu privire la prima intrebare
23      Prin intermediul primei intrebari formulate, instanta de trimitere urmareste sa afle cum trebuie sa se stabileasca dreptul de deducere a TVA‑ului aferent intrarilor in cazul unei persoane impozabile care exercita in acelasi timp activitati economice si activitati neeconomice.
24      Pentru a raspunde la intrebarea adresata, trebuie sa reamintim mai intai ca dreptul de deducere face parte integranta din mecanismul care guverneaza TVA‑ul, ca, in principiu, acesta nu poate fi limitat si ca se exercita pentru totalitatea taxelor aferente operatiunilor impozabile efectuate in amonte (a se vedea Hotararea din 6 iulie 1995, BP Soupergaz, C‑62/93, Rec., p. I‑1883, punctul 18, si Hotararea din 21 martie 2000, Gabalfrisa si altii, C‑110/98-C‑147/98, Rec., p. I‑1577, punctul 43).
25      Regimul de deduceri instituit prin A sasea directiva vizeaza, intr‑adevar, eliberarea integrala a intreprinzatorului de sarcina TVA‑ului datorat sau achitat in cadrul tuturor activitatilor sale economice. Sistemul comun privind TVA‑ul garanteaza, prin urmare, neutralitatea in ceea ce priveste sarcina fiscala, indiferent de finalitatea sau de rezultatele acestor activitati (a se vedea Hotararea din 14 februarie 1985, Rompelman, 268/83, Rec., p. 655, punctul 19, Hotararea din 15 ianuarie 1998, Ghent Coal Terminal, C‑37/95, Rec., p. I‑1, punctul 15, si Hotararea din 21 februarie 2006, University of Huddersfield, C‑223/03, Rec., p. I‑1751, punctul 47).
26      Din precizarile furnizate de instanta de trimitere reiese ca Securenta exercita trei tipuri de activitati, si anume, in primul rand, activitati neeconomice, care nu fac parte din sfera de aplicare a Celei de a sasea directive, in al doilea rand, activitati economice, care fac parte, in consecinta, din sfera de aplicare a acestei directive, dar sunt scutite de TVA si, in al treilea rand, activitati economice impozitate. in acest context, se pune intrebarea daca si, daca este cazul, in ce masura o astfel de persoana impozabila are dreptul de a deduce TVA‑ul aferent intrarilor pentru cheltuielile care nu pot fi asociate unor activitati in aval determinate.
27      in ceea ce priveste cheltuielile efectuate in cadrul unei emisiuni de actiuni sau de titluri de participare tacite atipice, trebuie aratat ca, pentru ca TVA‑ul aferent intrarilor si aflat in legatura cu o astfel de operatiune sa poata da nastere unui drept de deducere a cheltuielilor efectuate in acest context, trebuie sa faca parte din elementele constitutive ale pretului operatiunilor taxate in aval care dau nastere unui drept de deducere (a se vedea Hotararea din 22 februarie 2001, Abbey National, C‑408/98, Rec., p. I‑1361, punctul 28, Hotararea din 27 septembrie 2001, Cibo Participations, C‑16/00, Rec., p. I‑6663, punctul 31, si Hotararea din 8 februarie 2007, Investrand, C‑435/05, Rep., p. I‑1315, punctul 23).
28      in aceste conditii, TVA‑ul aferent intrarilor pentru cheltuielile in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite atipice poate da nastere unui drept de deducere numai in conditiile in care capitalul astfel achizitionat a fost alocat pentru activitatile economice ale persoanei in cauza. Curtea a statuat, intr‑adevar, ca regimul deducerilor stabilit de A sasea directiva se refera la ansamblul activitatilor economice ale unei persoane impozabile, indiferent de scopul si de rezultatele acestei activitati, cu conditia ca, in principiu, activitatile mentionate sa fie ele insele supuse platii TVA‑ului (a se vedea Hotararea Gabalfrisa, citata anterior, punctul 44, Hotararea din 8 iunie 2000, Midland Bank, C‑98/98, Rec., p. I‑4177, punctul 19, si Hotararea Abbey National, citata anterior, punctul 24).
29      Astfel cum a remarcat instanta de trimitere, in cauza principala, cheltuielile in legatura cu prestatiile realizate in cadrul emisiunii de actiuni si de titluri de participare financiare nu erau in exclusivitate imputabile unor activitati economice efectuate in aval de Securenta si nu faceau, asadar, parte din elementele constitutive ale preturilor operatiunilor in legatura cu activitatile mentionate. in schimb, daca s‑ar fi intamplat astfel, prestatiile vizate ar fi avut o legatura directa si imediata cu activitatile economice ale persoanei impozabile (a se vedea Hotararile citate anterior Abbey National, punctele 35 si 36, precum si Cibo Participations, punctul 33). Cu toate acestea, din dosarul prezentat Curtii reiese ca cheltuielile efectuate de Securenta pentru operatiunile financiare in cauza in actiunea principala erau, cel putin in parte, destinate efectuarii de activitati neeconomice.
30      Or, TVA‑ul aferent intrarilor pentru cheltuielile efectuate de o persoana impozabila nu poate da nastere unui drept de deducere decat in masura in care acesta se refera la activitati care, avand in vedere caracterul lor neeconomic, nu intra in sfera de aplicare a Celei de a sasea directive.
31      Trebuie, asadar, sa raspundem la prima intrebare ca, daca o persoana impozabila exercita in acelasi timp activitati economice, taxate sau scutite, si activitati neeconomice, care nu fac parte din sfera de aplicare a Celei de a sasea directive, deducerea TVA‑ului aferent cheltuielilor in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite atipice nu se admite decat in masura in care aceste cheltuieli pot fi imputate activitatii economice a persoanei impozabile in sensul articolului 2 punctul 1 din directiva mentionata.
Cu privire la a doua intrebare
32      Prin intermediul celei de a doua intrebari formulate, instanta de trimitere urmareste sa afle daca, in ipoteza in care deducerea TVA‑ului aferent intrarilor nu este admisa decat in masura in care cheltuielile efectuate de persoana impozabila pot fi imputate unor activitati economice, trebuie retinuta o cheie de repartizare in functie de natura investitiei sau, in cazul unei aplicari prin analogie a articolului 17 alineatul (5) din A sasea directiva, in functie de natura operatiunii, pentru a repartiza valorile TVA‑ului care a grevat aceste cheltuieli.
33      Pentru a raspunde la aceasta intrebare, trebuie aratat ca dispozitiile din A sasea directiva nu cuprind norme privind criteriile pe care statele membre sunt obligate sa le aplice atunci cand adopta dispozitii care permit o repartizare a valorii TVA‑ului aferent intrarilor dupa cum cheltuielile corespunzatoare se refera la activitati economice sau la activitati neeconomice. intr‑adevar, astfel cum a aratat Comisia, normele prevazute la articolul 17 alineatul (5) si la articolul 19 din A sasea directiva se refera la TVA‑ul aferent intrarilor pentru cheltuielile care au legatura exclusiv cu activitati economice, operand o repartizare, in randul activitatilor mentionate, intre cele taxate, care dau nastere unui drept de deducere, si cele scutite, care nu dau nastere unui astfel de drept.
34      in aceste conditii si pentru ca persoanele impozabile sa poata efectua calculele necesare, revine statelor membre obligatia de a stabili metode si criterii adecvate in acest scop, cu respectarea principiilor care stau la baza sistemului comun privind TVA‑ul.
35      in aceasta privinta, Curtea a statuat ca, intrucat A sasea directiva nu cuprinde indicatiile necesare pentru astfel de calcule numerice, statele membre sunt obligate sa isi exercite puterea mentionata tinand seama de finalitatea si de economia acestei directive (a se vedea in acest sens Hotararea din 14 septembrie 2006, Wollny, C‑72/05, Rec., p. I‑8297, punctul 28).
36      in special, astfel cum a subliniat avocatul general la punctul 47 din concluzii, masurile pe care statele membre sunt chemate sa le adopte in aceasta privinta trebuie sa respecte principiul neutralitatii fiscale, care sta la baza sistemului comun privind TVA‑ul.
37      Prin urmare, statele membre trebuie sa isi exercite puterea lor de apreciere astfel incat sa garanteze ca deducerea nu se efectueaza decat pentru partea de TVA care este proportionala cu valoarea aferenta operatiunilor care dau nastere unui drept de deducere. Acestea trebuie, asadar, sa se asigure ca respectivul calcul al proportiei intre activitati economice si activitati neeconomice reflecta in mod obiectiv partea reala a cheltuielilor in amonte imputata fiecareia dintre aceste doua activitati.
38      Trebuie adaugat ca, in cadrul exercitarii puterii mentionate, statele membre sunt abilitate sa aplice, daca este cazul, fie o cheie de repartizare in functie de natura investitiei, fie o cheie de repartizare in functie de natura operatiunii, fie orice alta cheie adecvata, fara a fi obligate sa se limiteze la o singura metoda dintre acestea.
39      Trebuie, asadar, sa se raspunda la a doua intrebare ca stabilirea metodelor si a criteriilor de alocare a valorii TVA‑ului achitat in amonte intre activitati economice si activitati neeconomice in sensul Celei de a sasea directive tine de puterea de apreciere a statelor membre, care, in exercitarea acestei puteri, trebuie sa tina seama de finalitatea si de economia Celei de a sasea directive si, astfel, sa prevada un mod de calcul care sa reflecte in mod obiectiv partea reala a cheltuielilor in amonte imputata fiecareia dintre aceste doua activitati.
Cu privire la cheltuielile de judecata
40      intrucat, in privinta partilor din actiunea principala, procedura are caracterul unui incident survenit la instanta de trimitere, este de competenta acesteia sa se pronunte cu privire la cheltuielile de judecata. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observatii Curtii, altele decat cele ale partilor mentionate, nu pot face obiectul unei rambursari.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declara:
1)      Daca o persoana impozabila exercita in acelasi timp activitati economice, taxate sau scutite, si activitati neeconomice, care nu fac parte din sfera de aplicare a Celei de a sasea directive 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislatiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri – sistemul comun al taxei pe valoarea adaugata: baza unitara de evaluare, deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente cheltuielilor in legatura cu emisiunea de actiuni si de titluri de participare tacite atipice nu se admite decat in masura in care aceste cheltuieli pot fi imputate activitatii economice a persoanei impozabile in sensul articolului 2 punctul 1 din directiva mentionata.
2)      Stabilirea metodelor si a criteriilor de alocare a valorii taxei pe valoarea adaugata achitate in amonte intre activitati economice si activitati neeconomice in sensul Celei de a sasea directive tine de puterea de apreciere a statelor membre, care, in exercitarea acestei puteri, trebuie sa tina seama de finalitatea si de economia Celei de a sasea directive si, astfel, sa prevada un mod de calcul care sa reflecte in mod obiectiv partea reala a cheltuielilor in amonte imputata fiecareia dintre aceste doua activitati.
Semnaturi

* Limba de procedura: germana.

Sursa jurisprudenta: eur-lex.europa.eu

LEGEA nr. 76/2010 din 06 mai 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

Art. I. - Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 109 din 7 octombrie 2009 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 689 in 13 octombrie 2009, cu urmatoarele modificari si completari:

1. La articolul I, dupa punctul 11 se introduce un nou punct, punctul 11^1, cu urmatorul cuprins:
“11^1. La articolul 11, partea introductiva a alineatului (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(2) In cadrul unei tranzactii intre persoane romane si persoane nerezidente afiliate, precum si intre persoane romane afiliate, autoritatile fiscale pot ajusta suma venitului sau a cheltuielii oricareia dintre persoane, dupa cum este necesar, pentru a reflecta pretul de piata al bunurilor sau al serviciilor furnizate in cadrul tranzactiei. La stabilirea pretului de piata al tranzactiilor intre persoane afiliate se foloseste cea mai adecvata dintre urmatoarele metode:».”

2. La articolul I, dupa punctul 13 se introduc doua noi puncte, punctele 13^1 si 13^2, cu urmatorul cuprins:
“13^1. La articolul 15, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
«(4) Prevederile alin. (2) si (3) sunt aplicabile si persoanelor juridice care sunt constituite si functioneaza potrivit Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997, cu modificarile si completarile ulterioare.»
13^2. La articolul 18, dupa alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu urmatorul cuprins:
«(7) Nu sunt obligati la plata impozitului minim potrivit prevederilor alin. (2)-(4) contribuabilii care se afla in urmatoarele situatii:
a) se afla in procedura insolventei, de la data deschiderii acestei proceduri, potrivit legii;
b) se afla in dizolvare, de la data inregistrarii acestei mentiuni in registrul comertului sau la instantele judecatoresti, potrivit legii.
Pentru contribuabilii care se dizolva de plin drept ca urmare a expirarii duratei de existenta prevazute in actul constitutiv sau, dupa caz, in actul modificator, scutirea de la plata impozitului minim opereaza de la data dizolvarii prevazute in aceste acte. Nu intra sub incidenta acestor prevederi contribuabilii care se afla in dizolvare fara lichidare.»”

3. La articolul I, dupa punctul 53 se introduce un nou punct, punctul 53^1, cu urmatorul cuprins:
“53^1. La articolul 55 alineatul (4), litera k^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«k^1) veniturile din salarii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat;».”

4. La articolul I, dupa punctul 62 se introduce un nou punct, punctul 62^1, cu urmatorul cuprins:
“62^1. Dupa articolul 68 se introduce un nou articol, articolul 68^1, cu urmatorul cuprins:
«Art. 68^1. – Venituri neimpozabile
Nu sunt venituri impozabile veniturile din pensii realizate de catre persoanele fizice cu handicap grav sau accentuat.»”

5. La articolul I, dupa punctul 63 se introduce un nou punct, punctul 63^1, cu urmatorul cuprins:
“63^1. La articolul 71, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«d) valorificarea produselor agricole obtinute dupa recoltare, in stare naturala, de pe terenurile agricole proprietate privata sau luate in arenda, catre unitati specializate pentru colectare, unitati de procesare industriala sau catre alte unitati, pentru utilizare ca atare.»”

6. La articolul I, dupa punctul 65 se introduce un nou punct, punctul 65^1, cu urmatorul cuprins:
“65^1. La articolul 77^1, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(7) Impozitul stabilit in conditiile alin. (1) si (3) se distribuie astfel:
a) o cota de 50% se face venit la bugetul consolidat;
b) o cota de 50% se face venit la bugetul unitatilor administrativ-teritoriale pe teritoriul carora se afla bunurile imobile ce au facut obiectul instrainarii.»”

7. La articolul I, dupa punctul 79 se introduce un nou punct, punctul 79^1, cu urmatorul cuprins:
“79^1. Titlul IV «Impozitul pe venitul microintreprinderilor» cuprinzand articolele 103-112, se abroga.”

8. La articolul I, dupa punctul 139 se introduce un nou punct, punctul 139^1, cu urmatorul cuprins:
“139^1. La articolul 156^1, alineatul (6^1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(6^1) Prin exceptie de la prevederile alin. (2)-(6), pentru persoana impozabila care utilizeaza trimestrul calendaristic ca perioada fiscala si care efectueaza o achizitie intracomunitara de bunuri taxabila in Romania, perioada fiscala devine luna calendaristica incepand cu:
a) prima luna a unui trimestru calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in aceasta prima luna a respectivului trimestru;
b) a treia luna a trimestrului calendaristic, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a doua luna a respectivului trimestru. Primele doua luni ale trimestrului respectiv vor constitui o perioada fiscala distincta, pentru care persoana impozabila va avea obligatia depunerii unui decont de taxa conform art. 1562 alin. (1);
c) prima luna a trimestrului calendaristic urmator, daca exigibilitatea taxei aferente achizitiei intracomunitare de bunuri intervine in a treia luna a unui trimestru calendaristic.»”

9. La articolul I punctul 148, punctul 8 al articolului 206^3 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“8. teritorii terte inseamna teritoriile prevazute la art. 206^4 alin. (1) si (2);”.

10. La articolul I punctul 148, litera b) a alineatului (3) al articolului 206^21 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“b) vinurile linistite realizate de micii producatori care obtin in medie mai putin de 1.000 hl de vin pe an;”.

11. La articolul I punctul 148, alineatul (1) al articolului 206^22 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“Art. 206^22. – (1) Un antrepozit fiscal poate functiona numai pe baza autorizatiei valabile, emisa de autoritatea competenta prin Comisia instituita la nivelul Ministerului Finantelor Publice pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate.”

12. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206^30 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2) lit. a) pct. 1 si 2 si lit. b) si cu exceptia situatiei prevazute la art. 206^29 alin. (4), produsele accizabile pot fi deplasate in regim suspensiv de accize catre un loc de livrare directa situat pe teritoriul Romaniei, in cazul in care locul respectiv a fost indicat de antrepozitarul autorizat din Romania sau de destinatarul inregistrat, in conditiile stabilite prin normele metodologice.”

13. La articolul I punctul 148, alineatul (3) al articolului 206^64 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Solicitarea marcajelor se face prin depunerea unei cereri la autoritatea competenta, in conditiile prevazute in normele metodologice.”

14. La articolul I, dupa punctul 151 se introduc trei noi puncte, punctele 151^1-151^3, cu urmatorul cuprins:
“151^1. La articolul 249, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«(3) Pentru cladirile proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale concesionate, inchiriate, date in administrare ori in folosinta, dupa caz, persoanelor juridice, altele decat cele de drept public, se stabileste taxa pe cladiri, care reprezinta sarcina fiscala a concesionarilor, locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosinta, dupa caz, in conditii similare impozitului pe cladiri.»
151^2. La articolul 250 alineatul (1), punctul 1 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«1. cladirile proprietate a statului, a unitatilor administrativ-teritoriale sau a oricaror institutii publice, cu exceptia incaperilor care sunt folosite pentru activitati economice, altele decat cele desfasurate in relatie cu persoane juridice de drept public;».
151^3. La articolul 250 alineatul (1), punctul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
«19. cladirile utilizate pentru activitati social-umanitare de catre asociatii, fundatii si culte, potrivit hotararii consiliului local.»”

15. La articolul III, alineatul (3) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(3) Incepand cu data de 1 aprilie 2010 se abroga prevederile art. 162-175^4 si art. 178-206 din cap. I si prevederile art. 221 si 221^2 din cap. V al titlului VII «Accize si alte taxe speciale» si prevederile art. 222 – 237, 239 – 242, art. 244 si 244^1 din titlul VIII «Masuri speciale privind supravegherea productiei, importului si circulatiei unor produse accizabile» din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.”

Art. II. – Prevederile art. 18 alin. (7) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare, astfel cum au fost completate prin prezenta lege, se aplica si contribuabililor care se afla in procedurile mentionate la alin. (7) lit. a) si b) la data intrarii in vigoare a prezentei legi.

Art. III. – Incepand cu data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 22/2010 pentru completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 144 din 4 martie 2010.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE
PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA

Bucuresti, 6 mai 2010.
Nr. 76.

OUG nr. 39/2010 pentru modificarea si completarea Ordonantei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala

In vederea respectarii Angajamentelor asumate de Guvernul Romaniei cu privire la:
- imbunatatirea practicilor de gestionare a creantelor fiscale si arieratelor, precum si la intarirea controlului asupra contribuabililor, mentionate La pct. 17 din Scrisoarea suplimentara de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar international din 21 septembrie 2009, ratificata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009;
- adoptarea prin ordonanta de urgenta, pana la finele lunii aprilie 2010, a legislatiei de imbunatatire a administratiei fiscale, mentionata la pct. 10 din Scrisoarea de intentie, semnata de autoritatile romane la Bucuresti la 5 februarie 2010 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, ratificata prin ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 10/2010 privind ratificarea Scrisorii de intentie, semnata de autoritatile romane la Bucuresti la 5 februarie 2010 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 19 februarie 2010, si pentru modificarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre Romania si Fondul Monetar International, convenit prin Scrisoarea de intentie transmisa de autoritatile romane, semnata la Bucuresti la 24 aprilie 2009, si prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 4 mai 2009, precum si a Scrisorii suplimentare de intentie, semnata de autoritatile romane la data de 8 septembrie 2009 si aprobata prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar International din 21 septembrie 2009;
- elaborarea si adoptarea de catre Guvernul Romaniei, prin ordonanta de urgenta, a legislatiei privind Codul de procedura fiscala, care vizeaza cresterea eficientei managementului fiscal, pana la finele lunii aprilie 2010, mentionata la pct. B din anexa I la Memorandumul suplimentar de intelegere dintre Uniunea Europeana si Romania, semnat la Bucuresti la 18 februarie 2010 si la Bruxelles la 22 februarie 2010, ratificat prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 11/2010 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de intelegere (primul addendum la Memorandumul de intelegere) dintre Uniunea Europeana si Romania, semnat la Bucuresti la 18 februarie 2010 si la Bruxelles la 22 februarie 2010, la Memorandumul de intelegere dintre Comunitatea Europeana si Romania, semnat la Bucuresti si la Bruxelles la 23 iunie 2009, si pentru completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de intelegere dintre Comunitatea Europeana si Romania, semnat la Bucuresti si la Bruxelles la 23 iunie 2009, si a Acordului de imprumut, in suma de pana la 5.000.000.000 euro, dintre Romania, in calitate de Imprumutat, Banca Nationala a Romaniei, in calitate de agent al Imprumutatului, si Comunitatea Europeana, in calitate de Imprumutator, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 si la BucuresTi la 18 iunie 2009,

avand in vedere recomandarile misiunii de asistenta tehnica a Fondului Monetar International (FMI) acordata Agentiei Nationale de Administrare Fiscala in cursul anului 2009 si luand in considerare recomandarea reprezentantului regional al FMI pentru Romania si Bulgaria, respectiv de a nu utiliza procedura de cesiune a creantelor fiscale datorita riscurilor ce pot aparea in ceea ce priveste managementul arieratelor,
tinand cont de faptul ca in cazul neadoptarii prin ordonanta de urgenta a masurilor vizate, conform angajamentelor asumate, Romania se expune riscului ca transele ulterioare ale imprumuturilor acordate de FMI si UE sa nu fie eliberate,
in considerarea faptului ca aceste elemente vizeaza interesul general public si constituie situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata,
in temeiul art. 115 alin. (4) din Constitutia Romaniei, republicata,
Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta.

Art. I
Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 513 din 31 iulie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

1. Articolul 4 se abroga.

2. La articolul 5, dupa alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu urmatorul cuprins:
“(2) Comisia fiscala centrala constituita potrivit art. 6 din Codul fiscal are responsabilitati de elaborare a deciziilor cu privire la aplicarea unitara a prezentului cod, a legislatiei subsecvente acestuia, precum si a legislatiei care intra in sfera de aplicare a Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

3. La articolul 21 alineatul (2), litera b) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“b) dreptul la perceperea dobanzilor, penalitatilor de intarziere sau majorarilor de intarziere, dupa caz, in conditiile legii, denumite creante fiscale accesorii.”

4. La articolul 22, litera d) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“d) obligatia de a plati dobanzi, penalitati de intarziere sau majorari de intarziere, dupa caz, aferente impozitelor, taxelor, contributiilor si altor sume datorate bugetului general consolidat, denumite obligatii de plata accesorii;”.

5. La articolul 71, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“(2) Obligatiile fiscale se considera a fi indeplinite in termen, fara perceperea de dobanzi, penalitati de intarziere sau majorari de intarziere, dupa caz, ori aplicarea de sanctiuni prevazute de lege, daca acestea se executa in termen de 60 de zile de la incetarea evenimentelor prevazute la alin. (1).”

6. La articolul 97, dupa alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu urmatorul cuprins:
“(4) In situatia in care organele de inspectie fiscala constata ca evidentele contabile sau fiscale ori declaratiile contribuabilului sunt incorecte, incomplete, false, precum si in situatia in care acestea nu exista sau nu sunt puse la dispozitie, organele de inspectie vor stabili obligatia fiscala prin utilizarea metodelor indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor. Procedurile si metodele indirecte de reconstituire a veniturilor sau cheltuielilor se aproba prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.”

7. La articolul 115 alineatul (1), literele a) si c) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
“a) sumele datorate in contul ratei din luna curenta din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat o esalonare la plata, precum si dobanda sau majorarea de intarziere, dupa caz, datorata in luna curenta din grafic sau suma amanata la plata, impreuna cu dobanda sau majorarea de intarziere, dupa caz, datorata pe perioada amanarii, in cazul in care termenul stabilit pentru plata sumelor respective se implineste in luna curenta, precum si obligatiile fiscale curente de a caror plata depinde mentinerea valabilitatii inlesnirii acordate;
…………………………………………………………………………………..
c) sumele datorate in contul urmatoarelor rate din graficul de plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat esalonarea, pana la concurenta cu suma esalonata la plata sau pana la concurenta cu suma achitata, dupa caz, precum si suma amanata la plata impreuna cu dobanda sau majorarea de intarziere datorata pe perioada amanarii, dupa caz;”.

8. La titlul VIII, denumirea capitolului III se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“CAP. III – Dobanzi, penalitati de intarziere sau majorari de intarziere”

9. Articolul 119 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“ARTICOLUL 119 – Dispozitii generale privind dobanzi si penalitati de intarziere
(1) Pentru neachitarea la termenul de scadenta de catre debitor a obligatiilor de plata, se datoreaza dupa acest termen dobanzi si penalitati de intarziere.
(2) Nu se datoreaza dobanzi si penalitati de intarziere pentru sumele datorate cu titlu de amenzi de orice fel, obligatii fiscale accesorii stabilite potrivit legii, cheltuieli de executare silita, cheltuieli judiciare, sumele confiscate, precum si sumele reprezentand echivalentul in lei al bunurilor si sumelor confiscate care nu sunt gasite la locul faptei.
(3) Dobanzile si penalitatile de intarziere se fac venit la bugetul caruia ii apartine creanta principala.
(4) Dobanzile si penalitatile de intarziere se stabilesc prin decizii intocmite in conditiile aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, cu exceptia situatiei prevazute la art. 142 alin. (6).”

10. Articolul 120 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“ARTICOLUL 120 – Dobanzi
(1) Dobanzile se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere, incepand cu ziua imediat urmatoare termenului de scadenta si pana la data stingerii sumei datorate inclusiv.
(2) Pentru diferentele suplimentare de creante fiscale rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere, dobanzile se datoreaza incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei creantei fiscale pentru care s-a stabilit diferenta si pana la data stingerii acesteia inclusiv.
(3) In situatia in care diferentele rezultate din corectarea declaratiilor sau modificarea unei decizii de impunere sunt negative in raport cu sumele stabilite initial, se datoreaza dobanzi pentru suma datorata dupa corectare ori modificare, incepand cu ziua imediat urmatoare scadentei si pana la data stingerii acesteia inclusiv.
(4) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se datoreaza dobanzi dupa cum urmeaza:
a) pentru impozitele, taxele si contributiile stinse prin executare silita, pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire inclusiv. In cazul platii pretului in rate, dobanzile se calculeaza pana la data intocmirii procesului-verbal de distribuire a avansului. Pentru suma ramasa de plata, dobanzile sunt datorate de catre cumparator;
b) pentru impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat de catre debitorul declarat insolvabil care nu are venituri si bunuri urmaribile, pana la data trecerii in evidenta separata, potrivit prevederilor art. 176.
(5) Modul de calcul al dobanzilor aferente sumelor reprezentand eventuale diferente intre impozitul pe profit platit la data de 25 ianuarie a anului urmator celui de impunere si impozitul pe profit datorat conform declaratiei de impunere intocmite pe baza situatiei financiare anuale va fi reglementat prin norme metodologice aprobate prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(6) Pentru obligatiile fiscale neachitate la termenul de plata, reprezentand impozitul pe venit, se datoreaza dobanzi dupa cum urmeaza:
a) pentru anul fiscal de impunere, dobanzile pentru platile anticipate stabilite de organul fiscal prin decizii de plati anticipate se calculeaza pana la data platii debitului sau, dupa caz, pana la data de 31 decembrie;
b) dobanzile pentru sumele neachitate in anul de impunere, potrivit lit. a), se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator pana la data stingerii acestora inclusiv;
c) in cazul in care impozitul pe venit stabilit prin decizia de impunere anuala este mai mic decat cel stabilit prin deciziile de plati anticipate, dobanzile se recalculeaza, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui de impunere, la soldul neachitat in raport cu impozitul anual stabilit prin decizia de impunere anuala, urmand a se face regularizarea dobanzilor in mod corespunzator.
(7) Nivelul dobanzii de intarziere este de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale.”

11. Dupa articolul 120 se introduce un nou articol, articolul 120^1, cu urmatorul cuprins:
“ARTICOLUL 120^1 – Penalitati de intarziere
(1) Plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale.
(2) Nivelul penalitatii de intarziere se stabileste astfel:
a) daca stingerea se realizeaza in primele 30 de zile de la scadenta, nu se datoreaza si nu se calculeaza penalitati de intarziere pentru obligatiile fiscale principale stinse;
b) daca stingerea se realizeaza in urmatoarele 60 de zile, nivelul penalitatii de intarziere este de 5% din obligatiile fiscale principale stinse;
c) dupa implinirea termenului prevazut la lit. b), nivelul penalitatii de intarziere este de 15% din obligatiile fiscale principale ramase nestinse.
(3) Penalitatea de intarziere nu inlatura obligatia de plata a dobanzilor.”

12. Articolul 121 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“ARTICOLUL 121 – Dobanzi si penalitati de intarziere in cazul platilor efectuate prin decontare bancara
(1) Nedecontarea de catre unitatile bancare a sumelor cuvenite bugetului general consolidat in termen de 3 zile lucratoare de la data debitarii contului platitorului nu il exonereaza pe platitor de obligatia de plata a sumelor respective si atrage pentru acesta dobanzi si penalitati de intarziere la nivelul celor prevazute la art. 120 si 120^1, dupa termenul de 3 zile.
(2) Pentru recuperarea sumelor datorate bugetului si nedecontate de unitatile bancare, precum si a dobanzilor si penalitatilor de intarziere prevazute la alin. (1), platitorul se poate indrepta impotriva unitatii bancare respective.”

Cuprins
CAP. I – Dispozitii generale
CAP. II – Principiile, obiectivele si regulile politicii fiscal-bugetare
Sectiunea 1 Principiile politicii fiscal-bugetare
Sectiunea a 2-a Obiectivele politicii fiscal-bugetare
Sectiunea a 3-a Regulile politicii fiscal-bugetare
CAP. III – Cheltuielile bugetare
Sectiunea 1 Evaluarea impactului cheltuielilor
Sectiunea a 2-a Cheltuieli de personal
CAP. IV – Veniturile bugetare
CAP. V – Reguli privind rectificarile bugetare
CAP. VI – Strategia fiscal-bugetara
CAP. VII – Bugetul anual
CAP. VIII – Clauze derogatorii
CAP. IX – Transparenta politicii fiscal-bugetare
Sectiunea 1 Executia bugetara si monitorizarea tintelor fiscal-bugetare
Sectiunea a 2-a Raportul semestrial privind situatia economica si bugetara
Sectiunea a 3-a Raportul privind executia bugetara finala
Sectiunea a 4-a Raportul privind situatia economica si bugetara la incheierea
mandatului Guvernului
Sectiunea a 5-a Impactul financiar al angajamentelor electorale
CAP. X – Consiliul fiscal
Sectiunea 1 Responsabilitati si competente
Sectiunea a 2-a Membrii Consiliului fiscal
Sectiunea a 3-a Încetarea calitatii de membru al Consiliului fiscal
Sectiunea a 4-a Organizarea si functionarea Consiliului fiscal
Sectiunea a 5-a Raportul anual al Consiliului fiscal
CAP. XI Responsabilitati si sanctiuni
CAP. IX Dispozitii finale

LEGEA nr. 69/2010 din 16 Aprilie 2010 Lege responsabilitatii fiscal-bugetare

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
Prezenta lege are ca obiective principale:
1. asigurarea si mentinerea disciplinei fiscal-bugetare, a transparentei si sustenabilitatii pe termen mediu si lung a finantelor publice;
2. stabilirea unui cadru de principii si reguli pe baza caruia Guvernul sa asigure implementarea politicilor fiscal-bugetare care sa conduca la o buna gestiune financiara a resurselor;
3. gestionarea eficienta a finantelor publice pentru a servi interesul public pe termen lung, asigurarea prosperitatii economice si ancorarea politicilor fiscal-bugetare intr-un cadru durabil.

Art. 2
Dispozitiile prezentei legi se aplica autoritatilor, institutiilor si entitatilor publice si/sau de utilitate publica prevazute la art. 2 pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si, respectiv, la art. 2 pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finantele publice locale, cu modificarile si completarile ulterioare, finantate potrivit art. 62 din Legea nr. 500/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si art. 67 din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si altor entitati finantate in proportie de peste 50% din fonduri publice, stabilite potrivit normelor europene.

Art. 3
In sensul prezentei legi, urmatorii termeni vor fi definiti astfel:
1. strategia fiscal-bugetara – documentul de politica publica ce stabileste obiectivele si prioritatile in domeniul fiscal-bugetar, tintele veniturilor si cheltuielilor bugetului general consolidat si ale bugetelor componente ale bugetului general consolidat, precum si evolutia soldului bugetului general consolidat pe o perioada de 3 ani;
2. bugetul general consolidat – ansamblul bugetelor componente ale sistemului bugetar agregate si consolidate pentru a forma un intreg: bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul centralizat al unitatilor Administrativ-teritoriale, bugetul Trezoreriei Statului, bugetele institutiilor publice autonome, bugeteLe institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, din bugetul asigurarilor sociale de stat si din bugetele fondurilor speciale, dupa caz, bugetele institutiilor publice finantate Integral din venituri proprii, bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si ale caror rambursare, dobanzi si alte costuri se asigura din fonduri publice, bugetul fondurilor externe nerambursabile, precum si al altor entitati finantate in proportie de peste 50% din fonduri publice stabilite potrivit nOrmelor europene;
3. cheltuielile primare ale bugetului general consolidat – cheltuielile bugetului general consolidat, din care au fost deduse platile de dobanzi aferente datoriei publice;
4. soldul bugetului general consolidat – diferenta dintre veniturile bugetului general consolidat si cheltuielile bugetului general consolidat;
5. soldul primar al bugetului general consolidat – diferenta dintre veniturile si cheltuielile primare ale bugetului general consolidat;
6. deteriorarea soldului bugetului general consolidat – majorarea deficitului bugetului general consolidat sau diminuarea excedentului bugetului general consolidat fata de cel prevazut in strategia fiscal-bugetara pentru anul respectiv;
7. ciclul economic – definit si masurat conform metodologiilor recunoscute la nivelul Uniunii Europene;
8. cheltuielile de personal – Totalul cheltuielilor suportate din bugetul general consolidat pentru personalul din sectorul bugetar, pe parcursul unui exercitiu bugetar, respectiv cheltuielile cu salariile de baza, soldele functiilor de baza si indemnizatiile lunare de incadrare, sporurile, indemnizatiile, premiile, stimulentele si alte drepturi de natura salariala, in bani sau natura, stabilite conform legii, precum si contributiile sociale ce revin in sarcina angajatorului aferente acestora;
9. entitati finantate in proportie de peste 50% din fonduri publice – entitati considerate ca facand parte din administratia publica daca alocatiile de la buget acopera mai mult de 50% din costurile de productie;
10. asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori – asistenta financiara nerambursabila primita de Romania sub forma fondurilor nerambursabile de preaderare si postaderare potrivit prevederilor memorandumurilor si acordurilor de finantare incheiate intre Comisia Comunitatii Europene sau alti donatori si Guvernul Romaniei;
11. bugetul centralizat al unitatilor administrativ-teritoriale – veniturile si cheltuielile bugetelor generale ale unitatilor administrativ-teritoriale, definite la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 273/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
12. cheltuieli de natura investitiilor – includ cheltuielile de capital si transferuri pentru programele de dezvoltare.

Capitolul II – Principiile, obiectivele si regulile politicii fiscal-bugetare

Sectiunea 1 – Principiile politicii fiscal-bugetare
Art. 4
(1) Guvernul Romaniei va defini si va derula politica fiscal-bugetara pe baza urmatoarelor principii:
1. Principiul transparentei in ceea ce priveste stabilirea obiectivelor fiscal-bugetare si derularea politicii fiscale si bugetare
Guvernul si autoritatile publice locale au obligatia de a face publice si de a mentine in dezbatere un interval de timp rezonabil toate informatiile necesare ce permit evaluarea modului de implementare a politicilor fiscale si bugetare, rezultatelor acestora si a starii finantelor publice centrale si, respectiv, locale.
2. Principiul stabilitatii
Guvernul are obligatia de a conduce politica fiscal-bugetara intr-un mod care sa asigure predictibilitatea acesteia pe termen mediu, in scopul mentinerii stabilitatii macroeconomice.
3. Principiul responsabilitatii fiscale Guvernul are obligatia de a conduce politica fiscal-bugetara in mod prudent si de a gestiona resursele si obligatiile bugetare, precum si riscurile fiscale de o maniera care sa asigure sustenabilitatea pozitiei fiscale pe termen mediu si lung. Sustenabilitatea finantelor publice presupune ca, pe termen mediu si lung, Guvernul sa aiba posibilitatea sa gestioneze riscuri sau situatii neprevazute, fara a fi nevoit sa opereze ajustari semnificative ale cheltuielilor, veniturilor sau deficitului bugetar cu efecte destabilizatoare din punct de vedere economic sau social.
4. Principiul echitatii
Guvernul va derula politica fiscal-bugetara luand in calcul impactul financiar potential asupra generatiilor viitoare, precum si impactul asupra dezvoltarii economice pe termen mediu si lung.
5. Principiul eficientei
Politica fiscal-bugetara a Guvernului va avea la baza utilizarea eficienta a resurselor publice limitate, va fi definita pe baza eficientei economice, iar deciziile de alocare a investitiilor publice, inclusiv cele finantate din fonduri nerambursabile primite de la Uniunea Europeana si alti donatori, se vor baza inter alia pe evaluarea economica, precum si pe evaluarea capacitatii de absorbtie.
6. Principiul gestionarii eficiente a cheltuielilor de personal platite din fonduri publice
Politica salariala si a numarului de personal aferenta institutiilor, autoritatilor, entitatilor publice si/sau de utilitate publica trebuie sa fie in conformitate cu tintele fiscal-bugetare din strategia fiscal-bugetara, cu scopul de a eficientiza gestiunea fondurilor cu aceasta destinatie.
(2) Principiile prevazute la alin. (1) sunt aplicabile in mod corespunzator si autoritatilor administratiei publice locale si, respectiv, altor entitati ale caror bugete fac parte din bugetul general consolidat.

Sectiunea 2 – Obiectivele politicii fiscal-bugetare
Art. 5
(1) Guvernul are obligatia sa indeplineasca obiectivele de politica fiscal-bugetara, sa elaboreze si sa aplice strategia fiscal-bugetara anuala potrivit regulilor fiscal-bugetare prevazute in prezenta lege.
(2) Obiectivele politicii fiscal-bugetare sunt:
a) mentinerea datoriei publice la un nivel sustenabil pe termen mediu si lung;
b) realizarea unui sold al bugetului general consolidat aproape de zero pe durata ciclului economic, concomitent cu asigurarea competitivitatii tarii;
c) gestionarea prudenta a resurselor si a obligatiilor asumate ale sectorului public si a riscurilor fiscal-bugetare;
d) mentinerea unui nivel adecvat al resurselor bugetare pentru plata serviciului datoriei publice;
e) asigurarea predictibilitatii nivelului cotelor si bazelor de impozitare sau taxare.

Sectiunea 3 – Regulile politicii fiscal-bugetare
Art. 6
Politica fiscal-bugetara va fi derulata in conformitate cu urmatoarele reguli fiscale:
a) soldul bugetului general consolidat si cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat, exprimate ca procent in produsul intern brut, nu pot depasi plafoanele anuale stabilite in cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara pentru primii 2 ani acoperiti de aceasta;
b) soldul si, respectiv, soldul primar al bugetului general consolidat, luand in considerare componentele acestuia, pentru anul bugetar urmator, nu vor putea depasi plafonul stabilit prin cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara, aprobata de catre Parlament;
c) cheltuielile totale ale bugetului general consolidat, excluzand asistenta financiara din partea Uniunii Europene si a altor donatori si cheltuielile de personal, luand in considerare bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele locale, bugetele institutiilor autofinantate, bugetele fondurilor speciale si alte bugete componente, nu vor depasi plafonul specificat in cadrul fiscal-bugetar din strategia fiscal-bugetara pentru anul bugetar urmator;
d) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiti de strategia fiscalbugetara, rata anuala de crestere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi mentinuta sub rata anuala de crestere nominala a produsului intern brut prognozata pentru anul bugetar respectiv, pana cand soldul preliminat al bugetului general consolidat a inregistrat surplus in anul anterior anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget;
e) pentru fiecare dintre cei 3 ani acoperiti de strategia fiscalbugetara, rata anuala de crestere a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egala cu rata anuala de crestere nominala a produsului intern brut prognozata pentru anul bugetar respectiv, in perioada in care soldul preliminat al bugetului general consolidat este in echilibru sau excedentar in anul anterior anului pentru care se elaboreaza proiectul de buget;
f) in cazul in care se majoreaza cotele de impozitare, cresterea nominala a cheltuielilor totale ale bugetului general consolidat va fi cel mult egala cu cresterea nominala a veniturilor bugetare, fara a conduce la o deteriorare a soldului bugetului general consolidat prevazut in strategia fiscal-bugetara.
Cresterea nominala a cheltuielilor se poate realiza incepand cu anul urmator celui in care au fost majorate cotele de impozitare si numai dupa ce Consiliul fiscal a avizat estimarile referitoare la cresterea nominala a veniturilor bugetare;
g) pe parcursul exercitiului bugetar, creditele bugetare aprobate pentru cheltuieli de investitii nu pot fi virate si utilizate pentru cheltuieli curente;
h) in cazul in care soldul pozitiv al bugetului general consolidat pentru anul bugetar respectiv si in urmatorii 2 ani va fi mai mare decat cel prognozat, diferenta respectiva se va utiliza la diminuarea datoriei publice acumulate din anii precedenti.

HG nr. 296/2010 din 31 martie 2010 pentru modificarea pct. 70^1 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004

In temeiul art. 108 din Constitutia Romaniei, republicata, si al art. 23 alin. (5) lit. b) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,

Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.

Articol unic. – Punctul 70^1 din titlul II “Impozitul pe profit” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 44/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 112 in 6 februarie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si va avea urmatorul cuprins:
“70^1. Pentru determinarea profitului impozabil incepand cu anul fiscal 2010, nivelul ratei dobanzii pentru imprumuturile in valuta este de 6%.”

PRIM-MINISTRU EMIL BOC
Contrasemneaza: Ministrul finantelor publice, Sebastian Teodor Gheorghe Vladescu

Bucuresti, 31 martie 2010.
Nr. 296.

LEGEA nr. 61/2010 din 31 martie 2010 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 106/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

ARTICOL UNIC
Se aproba Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 106 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 703 din 18 octombrie 2007.

Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR ROBERTA ALMA ANASTASE
PRESEDINTELE SENATULUI MIRCEA-DAN GEOANA

Bucureşti, 31 martie 2010.
Nr. 61.
——–